Do it yourself

#gradina #compost

Cum sa faci compost pentru a avea o gradina superba

Orice pasionat de gradinarit stie ca solul are nevoie de ingrasamant pentru a fi roditor si cand cultivi flori, si cand cultivi legume si fructe. Daca nu vrei sa folosesti chimicale pentru a trata solul, poti sa iti faci singur compost pentru gradina.

Compostul nu este doar o "hrana" buna pentru sol, cu ajutorul caruia reechilibrezi nutrientii si structura pamantului din gradina, ci si o modalitate foarte eficienta de a recicla gunoiul menajer.

Exista cateva secrete de care este bine sa tii cont atunci cand faci compost, mai ales ca nu "faci" tu nimic, efectiv, ci doar facilitezi si grabesti un proces natural.

Cum se descompune materia atunci cand faci compost

O gramada de compost este, practic, o gramada de gunoi vie, cu miliarde de bacterii, fungi si alte microorganisme care stimuleaza putrefactia. In prima etapa intra in functiune psichrofilele, bacterii care actioneaza la temperaturi scazute. Acestea oxideaza carbonul din gramada de gunoi si creeaza astfel energie care va conduce la cresterea temperaturii. La 20-30 de grade Celsius isi incep activitatea mesofilele, iar cand temperatura la nivelul movilei de gunoi ajunge la 40-70 de grade Celsius - suficient pentru a fierbe un ou - isi fac aparitia termofilele. Aceste bacterii pot mentine temperatura la un nivel ridicat doar cateva zile, insa prin intoarcerea compostului se asigura aportul de oxigen necesar repetarii procesului. Intorcand de mai multe ori gunoiul se ajunge in punctul in care toata gramada se va fi descompus.

Avantajul temperaturilor ridicate la care se ajunge in timpul descompunerii este ca semintee diferitelor ierburi pe care nu ti le doresti in gramada vor muri. Pentru a genera temperaturi atat de ridicate este, insa, nevoie, de un volum mare de material si de timp. Astfel, majoritatea gradinarilor nu vor reusi sa faca compost la temperaturi atat de mari. Vestea buna este, insa, ca mesofilele isi fac treaba si descompun gunoiul beneficiind si de ajutorul viermilor si al insectelor care "toaca" materialul mancandu-l si digerandu-l.

Din ce se face compostul

Este nevoie de patru elemente pentru a facilita "fabricarea" compostului: carbon, azot, aer si apa.

Materialele bogate in carbon sunt cele de culoare maronie: paie, bucati de lemn, carton, hartie de ziar. Aportul necesar de azot se obtine din resturi de legume, iarba si gunoi de grajd.

Este important ca elementele bogate in carbon si azot sa fie in proportii egale si sa fie dispuse in straturi. Pentru a grabi procesul de descompunere, acestea vor fi amestecate periodic.

O cantitate prea mare de material bogat in azot va pastra umezeala, iar descompunerea lor va avea ca rezultat un miros urat, provocat de eliberarea de amoniac in aer. Prea mult material bogat in carbon va conduce la incetinirea procesului de descompunere.

Movila de compost trebuie amestecata periodic, de regula o data la doua saptamani, pentru a permite aerului sa patrunda in straturile incomplet descompuse.

Poate fi de mare ajutor sa aveti doua sau chiar trei "tarcuri" pentru compost, facute din lemn, pentru a putea muta materialul din unul in altul. Recipientele nu trebuie sa aiba fund pentru a facilita accesul viermilor si al altor organisme din sol, care vor contribui la grabirea procesului de descompunere.

Cand compostul incepe sa miroasa sau sa atraga muste, acopera-l cu mai mult material maro.

Materiale ce pot fi folosite in orice tip de compost

Materiale verzi pentru compost: coaja de ou, oua vechi, crude, resturi de mancare gatita, fructe, legume, orez, paste, iarba verde, ramuri, flori, resturi vegetale, buruieni, gunoi de grajd de la ierbivore.

Material maro pentru compost: cenusa, piele, pantofi, covoare din fibre naturale, zat de cafea, iarba uscata, ramuri, crengi, par, paie, coji de nuca, bumbac, lana, matase, hartie, rumegus.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din do-it-yourself

Expertul Acasa.ro, Roxana Toma: Gluga-ciobanului, buruiana de camp cu proprieteti terapeutice insemnate

Experti Gradina

Expertul Acasa.ro, Roxana Toma: Cum ingrijesti Crocosmia, floarea care se regaseste din ce in ce mai des in gradinile din Romania

Experti Gradina

Expertul Acasa.ro, Roxana Toma:  Cum ingrijesti Hortensia ca sa aiba culoare pe care ti-o doresti

Experti Gradina

Expertul Acasa.ro, Roxana Toma: Cand si cum sa plantam panselutele batute

Experti Gradina

Pentru specialisti

Sfatul expertului

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Andreea Uceanu: Flori de Ziua Copilului

Expertul Acasa.ro, designerul de buchete de flori Andreea Uceanu

Pune o intrebare