Iarna, in perioada de repaus, plantele fara frunzis (foioasele) se pot observa mai usor. Este mult mai vizibila pozitia ramurilor, a lastarilor, a partilor vizate pentru eliminare (ramurile concurente) si a celor care se pastreaza. Zonele uscate si bolnave ale coroanei se identifica mult mai usor, ele avand scoarta de alta culoare, usor crapata.
Primavara devreme se aplica taieri la toti pomii, inclusiv a celor plantati toamna. Perioada optima pentru taierea arborilor si arbustilor este cea dinainte de inmugurire, atunci cand planta si-a revenit dupa incercarile grele de pe parcursul iernii. Daunele se evalueaza vizual sau prin sectionarea unor muguri. Chiar si taierile de la sfarsitul iernii prezinta un risc, deparece pot interveni ingheturile tarzii. Nu se recomanda aplicarea taierilor la temperaturi sub -5OC, deoarece din cauza ranilor formate plantele sunt foarte expuse. Taierile executate la temperaturi mici se fac cu mana protejata de manusi, deoarece la contactul cu calduta corpului se formeaza pe planta pete de inghet.
In perioada inmuguririi se fac si stropirile de spalare. Taierile se efectueaza, pe cat este posibil, inainte de aplicarea stropirilor. Nu se recomanda taieri dupa inmugurire, deoare exista riscul ranirii noilor formatiuni (mugurilor).
Gardurile vii, formate din conifere se tund la mijlocul lunii aprilie.
Momentul optim pentru intretinerea gardurilor vii este vara. Cu exceptia coniferelor, toate gardurile formate din plante vesnic verzi sau foioase se tund cel putin o data. In conditii bune de vegetatie, cu cresteri puternice, se poate interveni chiar si cu patru-cinci taieri.
La sfasitul verii se poate opri dezvoltarea plantelor sensibila la inghet prin ciupirea lastarilor, de exemplu la arborele de tutun (Nicotiana glauca), la smochin. Prin aceasta metoda se favorizeaza lignificarea tesuturilor, lastarii devenind mai putin sensibili la inghet.
Taierile aplicate la zmeur se abat de la regulile generale. Dupa recoltare (sfarsitul lunii iunie), nuielele roditoare se taie cat mai repede. Nuielele tinere in varsta de un an se raresc in timpul perioadei de vegetatie.
Taierile in verde (compeltari ale taierilor de primavara) se fac in perioada de vegetatie. Ciupirea velei in vederea stoparii cresterilor se face in perioada maxima de devoltare a lastarilor, adica luna mai – inceputul lunii iunie.
Taierile de rarire, aplicate in vederea aerisirii coroanelor si asigurarii lemnului de fructificare tanar, se fac in lunile august si septembrie, cand lastarii sunt deja lignificati partial.
Alegerea momentului optim pentru taierile in verde este foarte important. In primul rand, pentru ca efectele taierilor de rarirea coroanei sa se poate cedea, iar in al doilea rand bucata de lastar si ramura ramasa in urma scurtarii nu trebuie sa mai creasca.
Plantele mai putin sensibile la ingheturile tarzii (unele soiuri de coacaz, agrisul, josta) pot fi taiate si toamna, dupa caderea frunzelor. In cazul acestor specii, taierile se aplica inainte de inmugurire, deoarece fiind foarte sensibili, mugurii pot fi afectati. Lucrarile de taiere in cazul alunului se aplica toamna, deoarece acesta infloreste foarte timpuriu (adeseori la sfarsitul lunii februarie).
Mai multe informatii despre taierea arborilor si arbustilor, precum si explicatii ilustrate pentru fiecare specie in parte, gasesti in cartea Lucrarile de taiere de la A la Z – Czaka Sarolta si Vallo Laszlo, aparuta la Editura Casa.
Surse foto: pexels.com, edituracasa.ro
Sursa articol: Lucrarile de taiere de la A la Z – Czaka Sarolta si Vallo Laszlo
