Exista trei tipuri de avort: chirurgical, medicamentos si spontan. Cel din urma reprezinta intreruperea spontana a sarcinii (printr-o cauza naturala, fara o interventie din afara) inainte de saptamana 20 de gestatie. Celelalte doua sunt provocate fie la cerere, fie ca masura preventiva.
In Romania, potrivit legii, intreruperea de sarcina la cerere poate fi realizata pana in cea de-a 12-a saptamana de sarcina. Hotararea de a face un avort este una majora si poate avea consecinte emotionale si psihice. Intreruperile repetate de sarcina pot duce la complicatii grave si chiar la deces.
Complicatiile avortului chirurgical
- Hemoragia uterina. Riscul creste proportional cu varsta pacientei si in cazul rupturii uterine sau a avortului incomplet.
- Perforatia uterina. Poate aparea in timpul histerometriei, a dilatarii sau a chiuretajului. Rezultatul este hemoragia si lezarea organelor interne abdominale.
- Leziunea colului uterin. Poate sa apara in timpul chiuretajului, mai ales in timpul dilatarii colului. Poate cauza o sangerare puternica.
- Embolism letal (trombi sanguini, aer si lichid amniotic). Moartea intervine prin colaps cardiovascular, hemoragie si coma.
- Fetus incomplet eliminat. Este una din cele mai importante cauze ale morbiditatii prin avort.
- Infectie, asociata adesea retentiei de tesuturi fetale.
- Infertilitate sau sterilitate secundara.
- Avorturi spotane sau nasteri premature, cauzate de dilatarile de calibru mare si de chiuretajele cu chiureta ascutita.
- Tulburari psihice. Femeile care fac avorturi ajung de multe ori sa aiba remuscari obsesive sau sentimente de vinovatie, putand dezvolta adevarate psihoze.
- Deces. Potrivit provita.ro, rata de deces dupa avort este de 0-2 decese / 100.000 proceduri.
