Parisul preia fraiele Europei

Ljubljana isi incheie luni mandatul de sase luni in fruntea UE, lasand cele mai delicate probleme pe umerii francezilor.
 
Presedintia slovena a Uniunii Europene, detinuta de la 1 ianuarie, conform programului de rotatie, se incheie astazi. Lasand la o parte politicienii si administratia care se lauda cu succesele presedintiei, oamenii obisnuiti se bucura ca s-a terminat „nebunia“ care le aglomera strazile, le bloca traficul, din cauza nenumaratelor delegatii straine de functionari, diplomati si jurnalisti europeni si din cauza masurilor stricte de securitate.

In cele 180 de zile ale presedintiei, Ljubljana a primit nu mai putin de 85 de vizite ale oficialilor CE, totalizand 149 de zile. Un jurnalist sloven ne-a sfatuit chiar ca atunci cand Romania va detine presedintia Uniunii (eveniment prevazut de-abia pentru 2019) sa organizam toate evenimentele si sediul de conferinte undeva in afara Bucurestiului.

Purtatorul de cuvant al biroului de comunicare al guvernului ne-a declarat ca autoritatile au inceput pregatirile din 2005, au construit un centru special de conferinte la Brdo, au organizat cursuri obligatorii pentru diplomati, ministri si functionari. 2.000 de oameni au participat la procesul de pregatire a presedintiei si la indeplinirea in sine a mandatului, costurile suportate de la bugetul slovenilor ajungand la 62 de milioane de euro.

Urmatoarea presedintie, pe care o va prelua, prin rotatie, Franta, la 1 iulie, va avea un mandat greu. Presedintiei franceze ii cad pe umeri rezolvarea problemei Tratatului de la Lisabona, respins prin referendum de Irlanda, precum si negocierea unui nou parteneriat UE-Rusia.

Presedintele Nicolas Sarkozy, cel care a venit cu ideea minitratatului de la Lisabona si cel mai puternic sustinator al sau, este persoana potrivita pentru a impulsiona liderii europeni catre o solutie comuna. Ratificarea tratatului a devenit, ca urmare a votului irlandez, prioritatea presedintiei franceze.

Programul anuntat de Paris pentru cele sase luni in care va detine presedintia se centreaza, pe langa o apropiere crescuta a institutiilor fata de cetatenii europeni, pe patru teme majore: imigratia , apararea, energia, mediul si agricultura.

In privinta imigratiei, Franta vrea sa promoveze un nou pact european, care sa inaspreasca politicile UE fata de straini. Proiectul, bazat pe modelul „imigratiei alese“ promovat de Sarkozy, va fi prezentat la 7 si 8 iulie, la Cannes. Apararea comuna europeana reprezinta, la randul sau, una dintre prioritatile Frantei, in legatura cu decizia Parisului de a reveni in comandamentul militar al NATO.

Respingerea Tratatului de la Lisabona, care prevedea o integrare mai profunda a fortelor militare europene, se constituie insa intr-un obstacol. Sarkozy spera sa se ajunga pana la sfarsitul anului la un acord privind emisiile de gaze si protectia mediului . Franta vrea sa negocieze si o noua Politica Agricola Comuna, pastrand insa ajutoarele pentru fermieri.