Odata cu varsta copilului, se pot observa si progrese mentale care au legatura cu intelegerea lumii si constientizarea umana. Aceste etape ale dezvoltarii cognitive au fost urmarite si prezentate in mod stiintific de catre Jean Piaget in „teoria dezvoltarii cognitive”.
Piaget a fost un psiholog francez (1896–1980) a carui teorie cu privire la dezvoltarea cognitiva a fost publicata in 1952. Avand in spate o experienta de zeci de ani, timp in care a observat comportamentul copiilor in mediul lor natural, Piaget a putut emite pareri mult mai credibile decat cele formulate de comportamentalisti, care faceau experimente de laborator.
Piaget sugereaza ca orice copil va parcurge patru etape diferite de invatare inainte de a atinge adolescenta si chiar maturitatea.
1. Etapa senzoriala - motrica
Este perioada dintre nastere si varsta de 2 ani, atunci cand cei mici dobandesc cunostinte prin experiente senzoriale si prin observarea si manipularea obiectelor. Toate raspunsurile copiilor se bazeaza pe simturi, reflexe de baza si raspunsuri motorii. Ei reusesc sa indeplineasca anumite sarcini, cum ar fi rezolvarea unor puzzle-uri 3D din lemn pentru copii, dar si sa invete si sa conceptualizeze anumite informatii importante, printre care:
- lucrurile exista chiar si atunci nu se vad;
- ei sunt fiinte separate de lumea din exteriorul lor;
- legatura dintre cauza si efect, in urma actiunilor proprii;
Aceasta etapa este caracterizata printr-un ritm rapid de crestere fizica si acumulare de informatii. Practic, in fiecare clipa, copiii mai descopera ceva nou despre modul in care functioneaza lumea din jurul lor. In plus, ei invata sa se ridice, sa mearga de-a busilea si apoi in picioare, invata sa se hraneasca singuri si sa vorbeasca.
2. Etapa preoperationala
Se desfasoara intre 2 si 7 ani si se caracterizeaza prin dezvoltarea continua a limbajului. In aceasta etapa, copiii invata sa gandeasca simbolic si sa apeleze la cuvinte si imagini, pentru a exprima idei. Continua sa gandeasca in termeni foarte concreti, dar isi dezvolta limbajul si comunicarea. Jocurile de rol si de simulare devin favorite, in timp ce logica ramane un domeniu destul de abstract.
3. Etapa operationala concreta
In jurul varstei de 7 ani, incepe sa devina mult mai facila utilizarea logicii, iar acest lucru va fi complet in jurul varstei de 11 ani. Copiii incep sa fie mai organizati in gandire, dar raman la un nivel destul de concret. Pot face rationamente, pornind de la o informatie specifica, spre un principiu general. Este si momentul in care nu mai sunt atat de egocentrici si incep sa isi puna problema despre sentimentele celorlalti oameni. Incepe sa le fie evident ca nu toata lumea are aceleasi ganduri sau opinii despre anumite situatii sau subiecte.
4. Etapa operationala
Ultima etapa prezentata in teoria psihologului francez incepe la varsta de 12 ani si dureaza pana la maturitate. Copiii au deja capacitatea de a face rationamente deductive si de a intelege ideile abstracte. Adolescentii devin capabili sa gaseasca solutii multiple la problemele cu care se confrunta, apeland la o abordare mult mai stiintifica. Printre subiectele preferate isi vor gasi loc si probleme morale, filozofice, etice, politice sau sociale, care nu au mereu un raspuns corect si care lasa loc pentru dezbateri. Logica deductiva este acum parte integranta din procesul de gandire, iar rationamentul poate duce de la un principiu general la o informatie specifica.
Dezvoltarea cognitiva include dezvoltarea creierului si formarea legaturilor neuronale, motiv pentru care este importanta urmarirea copiilor si a modului in care se manifesta. Orice posibila intarziere sau comportament inadecvat trebuie identificate din timp si corectate cu ajutorul specialistilor.
FOTO: piqsels.com
Advertorial
