Stigmatizarea implica faptul ca unii oameni merita sa se imbolnaveasca. Acest lucru este gresit pentru ca fiecare bolnav merita aceeasi compasiune si grija, fara exceptie.
Intrebarea potrivita este: „Ce putem face pentru ca persoanele care sufera de cancer pulmonar sa beneficieze de cele mai bune conditii de ingrijire si tratament?”
„E simplu, vrem sa inlocuim vesnica intrebare "Ai fumat?" cu "Cum te pot ajuta?". Nu are nicio relevanta daca pacientul a fumat sau nu. Cu ce te ajuta sa stii asta? Ar trebui sa ne gandim ca intrebarea il pune instantaneu pe pacient intr-o situatie dificila, or, toti stim ca in lupta cu cancerul, oamenii au nevoie de o minte puternica, nu sa duca pe umeri vina fumatului.” spune Cezar Irimia, presedintele FABC.
Obiectivele campaniei
FABC isi concentreaza eforturile asupra unor piloni esentiali pentru imbunatatirea gestionarii si prevenirii cancerului pulmonar:
Constientizarea si recunoasterea simptomelor si factorilor de risc: Oamenii se obisnuiesc cu tusea, mai ales daca au fumat / fumeaza. O considera normala, dar nu e! Tusea persistenta, dificultatile de respiratie sau pierderea inexplicabila in greutate pot fi simptome de cancer pulmonar. In plus, fumatul nu este singurul factor de risc, ci si expunerea la radon, substante chimice nocive, fumatul pasiv si istoricul familial de tumori pulmonare. Fumatul este un factor de risc pentru orice tip de cancer, nu doar pentru cancerul bronhopulmonar. „Foarte multi pacienti se gandesc ca au acea tuse a fumatorului si ca nu este nimic rau cu ei. Trebuie insa sa mearga la un pneumolog, sa faca o radiografie pulmonara simpla daca observa ca tusesc.” ne spune dr. Andra Stancu, medic oncolog.
Diagnosticare precoce: Campania incurajeaza oamenii sa mearga la medicul de familie atunci cand sesizeaza simptomele specifice cancerului pulmonar. Diagnosticul timpuriu poate face diferenta in tratament si supravietuire.
Educatie la nivel national: FABC isi propune sa informeze si educe publicul, mass media si cadrele medicale despre realitatea cancerului pulmonar, subliniind ca aceasta boala reprezinta o amenintare semnificativa. De asemenea, este necesara educatia pentru renuntarea la tutun, cu accent pe depasirea dependentei. „Oamenilor nu ar trebui sa le fie rusine sa vina la medic indiferent de stilul lor de viata, sau ce meserie practica. Noi suntem acolo sa oferim sprijin, ajutor si solutii - nu sa judecam sau sa stigmatizam”, spune Anca Dolhascu, medic pneumolog.
Impactul stigmatizarii: Mitul conform caruia cancerul de plamani este o boala a fumatorilor are consecinte mortale. Nefumatorii ignora simptomele crezand ca nu are cum sa fie cancer pulmonar daca nu au fumat, asa ca pierd timp valoros in care ar putea incepe tratamentul. Pe de alta parte, multi fumatori sau fosti fumatori amana vizita la medic, desi au simptome, de teama ca vor fi judecati si li se va spune ca si-au facut-o cu mana lor. Simptomele se agraveaza, cancerul se raspandeste rapid, iar rezultatul devine mai sumbru. „Vina si rusinea care vin la pachet cu cancerul pulmonar adauga o greutate emotionala foarte mare unei situatii care este oricum coplesitoare. Si devine din ce in ce mai rau: stigmatizarea cancerului pulmonar duce la ascunderea diagnosticului. Chiar si familiile pacientilor evita sa vorbeasca deschis despre cancerul persoanelor dragi lor. Frica de judecata celorlalti priveaza pacientii, ingrijitorii si familiile acestora de ajutorul de care au nevoie, in momentele in care au nevoie de el cel mai mult.” spune Cezar Irimia, presedintele FABC.
„Oamenilor nu ar trebui sa le fie rusine sa vina la medic, indiferent de stilul lor de viata. Noi suntem acolo sa oferim sprijin, ajutor si solutii, nu sa judecam sau sa stigmatizam.” spune dr. Anca Dolhascu, medic pneumolog.
„Eu ii rog pe cei care au cancer pulmonar sa nu se fereasca, sa comunice si sa nu le fie rusine. Eu am trecut peste asta si cu ajutorul sotiei, care m-a ajutat foarte mult.” spune George Chivu, supravietuitor de cancer pulmonar.
Statistici
Date recente arata ca peste 12.000 de romani sunt diagnosticati anual cu cancer bronhopulmonar, iar rata de mortalitate este de 75%, subliniind amploarea acestei probleme de sanatate publica.
Rata de supravietuire la cinci ani de la diagnostic s-a imbunatatit foarte putin in ultimul deceniu si este de 6,4 ori mai mica decat in cazul cancerului de san. Conform Globocan, cancerul de plamani era in 2020 pe locul intai dintre toate tipurile de cancer in ceea ce priveste incidenta, cu un procent de 12,3%.
In fiecare an, aproape 11.000 de romani mor de cancer pulmonar – asta inseamna ca in fiecare zi, 30 de familii sunt nevoite sa isi ia ramas bun de la cineva. Cu toate acestea, in ciuda faptului ca este, de departe, forma de cancer cu cea mai mare mortalitate, cancerului pulmonar nu i se acorda suficienta atentie.
- Cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat in Romania -12.122 de cazuri pe an.
- Cancerul pulmonar este pe primul loc in topul deceselor prin cancer – 10.779 decese pe an.
- Cancerul pulmonar are cea mai ridicata povara a bolii – cei mai multi ani de viata pierduti prin decese premature (de trei ori mai mare decat cea a cancerului de san).
- 75% dintre cazuri sunt diagnosticate in stadii inoperabile ale afectiunii.
Cu o incidenta atat de ridicata, cancerul pulmonar este o provocare majora pentru sistemul de sanatate din Romania. Este esential ca oamenii sa constientizeze ca, desi fumatul reprezinta un factor de risc semnificativ, nu este singurul motiv pentru care aceasta boala afecteaza atat de multe vieti. Aproximativ 20% dintre persoanele diagnosticate cu cancer pulmonar in SUA nu au fumat niciodata, subliniind complexitatea si diversitatea factorilor implicati in aceasta afectiune.
Conform unui chestionar realizat de FABC, la care au raspuns 162 de persoane:
- 30% dintre respondenti considera ca pacientii cu cancer pulmonar sunt judecati mai aspru decat cei cu alte tipuri de cancere,
- 20% au observat comportamente discriminatorii sau stigmatizatoare la adresa pacientilor cu cancer pulmonar,
- 16% considera ca pacientii cu cancer pulmonar sunt de vina intr-o oarecare masura ca au aceasta boala,
- 45% considera ca persoanele cu cancer pulmonar se invinovatesc pentru alegerile din viata care par sa fi favorizat aparitia acestei boli,
- 71% considera ca stigmatizarea are un impact negativ asupra calitatii vietii pacientilor cu cancer pulmonar,
- 25% au observat persoane care evita sa interactioneze cu pacientii cu cancer pulmonar din cauza fricii sau a ignorantei,
- 82% considera ca o campanie de constientizare si educatie despre cancerul pulmonar poate contribui la reducerea stigmatizarii,
- 75% considera ca este important ca pacientii cu cancer pulmonar sa primeasca sprijin emotional si psihologic pentru a face fata stigmatizarii.
Pentru a afla mai multe detalii despre aceasta initiativa, accesati site-ul campaniei „Inspira Speranta - Pune intrebarea potrivita!".
