“Care este legatura dintre probiotice si intoleranta la gluten? Una binefacatoare!
Sensibilitatea la gluten are caracteristicile unei epidemii si a crescut ca frecventa cu 250% in ultimii ani (de la 12,9% in 2012 la 32,8% in 2015) Greu de crezut ca este vorba de autosugestie, din moment ce atatia oameni reactioneaza negativ la prezenta cerealelor in alimentatie
Din punct de vedere medical exista o afectiune autoimuna grava in care consumul de gluten este interzis, dar ea afecteaza doar 2,5% din populatie. Boala celiaca este diferita si nu are nicio legatura cu sensibilitatea non-celiaca la gluten, epidemia cu care ne confruntam astazi si care nu este nici boala autoimuna, nici alergie.
In practica glutenul este evitat de 25% din populatia Americii si de 8-15% din populatia Europei. Cum de organismul nostru a devenit brusc sensibil si intolerant la gluten?
Ce este de fapt glutenul? O proteina din cereale (grau, orz, ovaz, secara) care se inmoaie si devine elastica la contactul cu apa. Datorita glutenului faina poate fi framantata si transformata in aluat pentru paine si prajituri. Cerealele si implicit glutenul asigura 20% din caloriile consumate la nivel mondial, fara aportul de proteine vegetale si carbohidrati din produsele fainoase populatia globului ar muri de foame. Din pacate fractia gliadina din gluten este rezistenta la actiunea enzimelor, fapt care determina o digestie incompleta, cu inflamatia mucoasei intestinale si aparitia intolerantei.
Sa fie aceasta intoleranta cauzata de cresterea procentului de gluten din cereale? Culmea e ca cerealele din prezent contin doar 15-25 % gluten, fata de 30% gluten in variantele de grau din trecut. Insa e un alt tip de gluten, mai elastic, care nu se rupe la framantare si este mai usor de prelucrat. Dezavantajul este ca enzimele digestive nu-l mai pot digera si descompune in fragmente mici de glucide, digestia va fi incetinita, apare inflamatia si implicit intoleranta la gluten
Nu doar calitatea glutenului s-a schimbat, in prezent glutenul e folosit ca aditiv alimentar in peste 30% dintre produsele supraprocesate de pe rafturile magazinelor. Deci nu a crescut cantitatea de gluten din cereale, insa a crescut cantitatea de gluten din alimente, el fiind adaugat ca agent de ingrosare
Industria alimentara se mai face vinovata de un aspect: in goana dupa produse cat mai rapid de preparat, a fost scurtat timpul de dospire al aluatului. Microorganismele prezente in drojdie sau in maia au rolul de a PREdigera glutenul, culturile de bacterii benefice descompun proteinele in aminoacizi usor de digerat. Cu conditia sa fie lasate sa actioneze!
In prezent timpul de dospire este de maximum 2 ore, cand de fapt ar trebui sa fie de 24-48 ore, deci nu e de mirare ca aluatul dospit insuficient ne produce indigestie
Care este solutia? In prezent nu exista tratament nici pentru boala celiaca nici pentru intoleranta, singura varianta este sa eliminam glutenul din alimentatie. Usor de zis, greu de pus in practica, pentru ca exista urme de gluten in aproape toate produsele. In plus viata nu mai are gust fara paine, produse de panificatie, patiserie si cofetarie, cerealele sunt ingrediente de baza ale dietei noastre, fara de care nu putem si nu vrem sa traim.
Acolo unde enzimele digestive nu s-au dovedit eficiente in metabolizarea completa a glutenului, speranta ne vine din alta directie: probioticele! Coloniile de bacterii benefice din produsele fermentate sunt capabile sa protejeze celulele intestinale de actiunea nociva produsa de gliadina.
Exista studii care arata ca Bifidobacterium lactis administrat sub forma de supliment probiotic reduce efectul inflamator al glutenului in intestinul subtire. Alegeti produsele care contin o concentratie mare de Bifidobacterium lactis, ca sa neutralizam gliadina avem nevoie de 6 miliarde de unitati formatoare de colonii/doza.
Asta nu inseamna ca putem scapa de boala celiaca, dar probioticul completeaza si eficientizeaza regimul fara gluten si grabeste refacerea mucoasei intestinale. Tot cu probiotice pe baza de Bifidobacterium lactis crestem capacitatea de digestie a gliadinei si toleranta la urmele de gluten din produsele asa-zis “gluten free”. Iar daca aceste suplimente exista in varianta “fast melt”, nu contin nici lactoza, nici proteine din lapte si nici zahar, atunci chiar pot fi folosite de oricine si la orice varsta.
Asta este frumusetea cand vine vorba de probiotice: au doar beneficii, fara efecte secundare si le putem lua pe perioade indelungate, fara niciun risc. Bagajul enzimatic cu care am fost inzestrati de natura pare ca nu este suficient in privinta glutenului. Haideti sa ne luam ca aliat coloniile de bacterii benefice din probiotice, s-ar putea ca impreuna sa reusim!”, a scris Mihaela Bilic pe Facebook.
