Altele sunt obsesiile politicienilor romani: protectia parlamentarilor in fata justitiei, viitorul feudalilor judeteni, colegiile uninominale cat mai prietenoase sau controlul media. De aceea, deruta europeana de dupa referendumul irlandez din 12 iunie nu ii afecteaza, ba, poate, pragmatici, vad chiar un avantaj in situatia actuala.
Gata cu stresul permanent provocat de monitorizarea reformelor din justitie! Caci, pe fundalul atator esecuri succesive ale reformei institutionale a Uniunii, eurocratii nu isi mai pot permite luxul de a pune Romania sau chiar Bulgaria la index. Totul tine insa de perspectiva, caci, atunci cand nici Iliescu, nici Basescu sau Tariceanu nu vor mai ocupa prim-planul scenei politice, Europa va mai exista.
Iar la problemele Europei de acum, Romania trebuie sa aiba propriul raspuns.
Refuzul irlandezilor de a vota Tratatul de la Lisabona arata cat de putin a castigat proiectul european in coerenta intr-o jumatate de secol: in continuare, sustinatorii Europei se plaseaza intr-o atemporala, pe cata vreme cetatenii au asteptari imediate. Fricile cotidiene domina. Si nu doar la Dublin, ci si la Bucuresti. Asa ca pentru partizanii nu-ului, care au pariat pe catastrofism, a fost o formalitate sa castige.
Si asa ar fi aproape oriunde s-ar organiza referendumuri. Indiferenti sau aroganti, politicienii au distrus prestigiul Europei. Punand accentul pe arsenalul interguvernamental si privilegiind aspectele tehnice, iar pe de alta parte atacand Europa pe aproape orice tema pentru a-si asigura o minima marja de manevra interna, politicienii au indepartat proiectul european de societate europeana.
Dupa ce trei natiuni au spus NU in decurs de trei ani, masinaria europeana, atat de complicata incat nu mai poate fi comunicata inteligibil, e greu de relansat. Si nu numai ca integrarea accentuata a statelor membre e in impas, dar chiar si extinderea in directia Croatiei, ca sa nu mai vorbim de Serbia sau de Ucraina, se pare ca nu va mai avea loc.
Dupa presedintele Nicolas Sarkozy si cancelarul Angela Merkel, Tratatul de la Nisa se refera la o Europa cu 27. Punct. Oricat au incercat unii est-europeni , precum premierul polonez Donald Tusk , sa sustina contrariul, aceasta a fost pozitia asumata de principalii lideri europeni joia trecuta, cu ocazia intalnirii Consiliului European de la Bruxelles.
Asa ca, desi juridic neratificarea Tratatului de la Lisabona nu blocheaza procesul de extindere, lipsa de vointa politica privind continuarea procesului inceput odata cu aderarea, in 2004, a primelor opt state fost comuniste dovedeste incapacitatea politicienilor europeni de a comunica cu popoarele lor. Acestia prefera mai degraba sa cedeze in fata populismelor si a nationalismelor decat sa mobilizeze energiile democratice din societatile lor.
Pe 18 iunie, tocmai bine ca sa poata fi folosit de sefi de stat si de guvern care se intruneau la Bruxelles, a fost dat publicitatii un sondaj de opinie realizat in Irlanda de Gallup la comanda Comisiei Europene. Aplicat in teren intre 13 si 15 iunie, imediat dupa referendumul irlandez, sondajul dovedea ca lipsa de informatii (52%) si neintelegerea scopului referendumului (42%) au fost principalele cauze ale votului negativ al irlandezilor. Si cum ar fi putut fi altfel cand clasa politica irlandeza, in frunte cu primul-ministru si comisarul irlandez, recunostea ca nu a citit tratatul, dar ca el ar fi bun pentru tara. Sa fi citit mai mult politicienii romani?
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro
