Banul politic scapa de sub control

Noua lege a finantarii partidelor politice „pariaza” pe controlul exercitat in domeniu de Autoritatea Electorala Permanenta ( ). Pariaza insa pe un cal schiop. „Doi pasi inainte, un pas inapoi”, asa caracterizeaza Adrian Moraru, coordonator al Institutului de Politici Publice (IPP), noua lege a finantarii partidelor politice. Doi pasi inainte pentru ca aduce o noutate importanta in domeniu: un alt organism care efectueaza controlul financiar - Autoritatea Electorala Permanenta ( AEP ) - si implicit alte modalitati de verificari; un pas inapoi, pentru ca in prezent AEP este o institutie macinata de scandaluri interne (generate in special de faptul ca presedintele ei, Octavian Opris, fost senator , nu colaboreaza deloc cu adjunctii sai) si aflata in colaps. Conform noului act normativ, AEP va efectua controlul financiar printr-un departament specializat, care urmeaza sa fie infiintat in aceasta toamna. Pina in prezent, Curtea de Conturi avea prerogative de control privind modul in care partidele primeau si gestionau banii, dar nu a descoperit niciodata nereguli, desi presa a semnalat in numeroase cazuri ilegalitati privind modul de finantare. De ce AEP? Adrian Moraru ne-a declarat ca s-a optat pentru varianta unui organism de control aflat in subordinea AEP „pentru ca era necesar ca acesta sa faca parte dintr-un mediu care sa aiba legaturi directe cu activitatea electorala, iar controalele sa fie facute de specialisti care sa stie ce inseamna un partid politic, sa aiba cunostinte despre viata de partid”. Moraru este constient de faptul ca, pentru a deveni functionala, AEP trebuie sa aiba o lege noua. „Cred ca in toamna vom putea propune un proiect. Impreuna cu cei de ProDemocratia si Ministerul Justitiei ne gindim la o alta formula de conducere a AEP, una gen CNSAS sau , cu decizie colectiva.“ Arsi la donatii fictive Seful ProDemocratia, Cristian Pirvulescu (si el coautor al legii), este constient de „problemele” de la AEP, dar considera ca „activitatea de control nu putea ramine la Curtea de Conturi” pentru ca „rapoartele acesteia au fost doar de natura statistica si nu au depistat niciodata incalcari ale legii”. In plus, mai spune Pirvulescu, „noua lege permite Departamentului de Control al AEP sa aplice direct sanctiuni, Curtea de Conturi neavind aceasta posibilitate legala”. „Marele cistig fata de legea precedenta il reprezinta insa dreptul AEP de a sanctiona donatiile fictive. Aceste donatii fictive reprezinta practic grosul banilor nelegali pe care ii primesc partidele politice. Se cunoaste episodul de la Iasi 2004, cind PSD a primit donatii aparent legale de la pensionari, dar in realitate banii proveneau de la niste intreprinderi de stat. O infractiune grava pe care Curtea de Conturi nu a depistat-o”, declara Pirvulescu. Urgenta pentru Parlament Noua lege privind organizarea si functionarea AEP urmeaza sa fie incorporata in Codul Electoral. Deputatul PD Valentin Iliescu, vicepresedintele Comisiei parlamentare electorale, spune: „Nu cred ca in formula actuala AEP va reusi sa-si indeplineasca functia de control la finantarea partidelor politice. Nu exista decit o singura solutie. Sa trecem ca a doua prioritate, dupa legea alegerilor pentru Parlamentul European, legea AEP si sa o elaboram separat de Codul electoral pentru a intra in vigoare in toamna. Sint convins ca la sfirsitul lunii august, in comisie, va exista intelegere pentru urgentarea legii AEP. Altfel, va dura foarte mult pina o vom scoate”. Creste punga de campanie Spre deosebire de legea veche, cea noua mareste considerabil bugetul de cheltuieli in timpul campaniilor electorale. Analistul financiar Ionut Popescu sustine ca „in primul rind, consider ca o astfel de limitare nu era necesara”, dar explica cresterea plafonului prin „posibilitatea atragerii unui numar mai mare de donatii”. „Esential este insa sa se respecte toate principiile transparentei”, conchide Ionut Popescu. * 150 de salarii minime pentru fiecare candidat la functia de deputat sau senator - 350 de salarii in legea din 2006 * 20 de salarii (2003) - consilier judetean - 50 de salarii (2006) * 15 salarii (2003) - consilier local municipiu resedinta de judet - 30 de salarii (2006) * 20 de salarii (2003) - primar comuna - 30 de salarii (2006) * 25.000 de salarii (2003) - presedintie - 25.000 de salarii (2006) Cotizatiile, reduse la jumatate Legea din 1996 prevedea ca „suma cotizatiilor platite intr-un an de un membru de partid nu poate depasi 50 de salarii minime brute pe economie”. In 2003, liberalul Valeriu Stoica a urcat plafonul la 100 de salarii. Noua lege stabileste plafonul la 48 de salarii minime, iar politicienii care intr-un an cotizeaza cu sume ce depasesc zece salarii minime brute pe tara vor fi nominalizati in Monitorul Oficial. „Este o masura buna, pentru ca tine de transparenta. Poate ajuta chiar pentru eradicarea coruptiei in domeniu”, spune deputatul PNL de Iasi Traian Dobre, membru in Comisia juridica a Camerei.