Biometria, intre SF si realitate

Am vazut cu totii prin filme ca accesul intr-o institutie oarecare se face prin scanarea retinei sau a amprentelor palmare. Sau prin compararea amprentei vocale. Totul pare extrem de simplu, de sigur si de eficient. Permite oare tehnologia actuala realizarea unor astfel de lucruri? Biometria informatizata spune ca da. Esti cine pretinzi ca esti? Fiecare raspunde la aceasta intrebare cu ajutorul unei carti de identitate pe care sunt trecute cateva informatii, care definesc unicitatea unui individ, respectiv codul numeric personal, numele, prenumele, fotografia sau alte date. In lumea informatizata in care traim, toate aceste date se pare ca nu sunt suficiente pentru a defini o persoana. Este extrem de simplu pentru cineva dotat cu cateva dispozitive relativ accesibile, scaner, calculator, printer laser, laminator, pentru a clona un card de identitate . Cu alte cuvinte, oricine poate recurge, cu ajutorul unor resurse minime, la o identitate fictiva . Asta, ridica probleme extrem de delicate atunci cand se pune problema accesului cuiva in zone care se cer a fi protejate in mod exceptional. Cum poate fi impiedicat accesul unui terorist motivat si agil intr-o locatie vitala pentru o natiune ? Raspunsul este aparent simplu, prin biometrie.(continuarea in Atac )