Obezitatea este o epidemie si in ultimele decenii tot mai multe cercetari s-au concentrat asupra cauzelor si modului in care aceasta ar putea fi prevenita sau tratata.
Care sunt cauzele comune ale obezitatii si cum le putem combate, explica nutritionistul Ionut Ignat.
„Principala cauza a obezitatii este lipsa educatiei nutritionale. Odata cu evolutia industrializarii alimentare a crescut si densitatea calorica a alimentelor, dar si valatabilitatea lor – prin urmare abuzul alimentar, practic depasirea aportului energetic necesar zilnic este inerent. In asociere cu o crestere direct proportionala cu sedentarismul, practic consum energetic redus – s-a creat un dezechilibru intre import si export energetic, iar organismul uman s-a adaptat noilor conditii si a sporit stocarea energiei suplimentare in tesutul adipos. Desi exista si elemente ce tin de genetic si chiar si patologii care predispun la crestere in greutate, ele pot fi usor controlate prin reglarea import/exportului energetic... adica prin educatie nutritionala bazica!”
Iata principalii factori care pot cauza cresterea in greutate, obezitate si bolile metabolice.
Dependenta de alimente
Alimentele indulcite cu zahar si bogate in grasimi stimuleaza centrii de recompensa din creier. Adesea acest tip de alimente au fost comparate cu droguri precum alcoolul, cocaina, nicotina si canabisul ce pot provoca dependenta la persoanele predispuse la obezitate. Prin pierderea controlului asupra comportamentului alimentar, apare dependenta, o problema complexa si foarte greu de depasit. Surplusul de greutate apare atunci cand mancam mai multe calorii decat ardem prin activitate. Acest dezechilibru contribuie cel mai mult la cresterea in greutate.
„Pe parcursul vietii, unele persoane creaza o relatie dezechilibrata cu alimentatia, de ordin emotional. Motivul este unul foarte simplu: mancarea creste nivelul de dopamina – un neurotransmitator care ofera organismului o senzatie de bine (temporara). Treptat, in functiile de valurile vietii, apelam din ce in ce mai des la aceasta „alinare” sau chiar “sarbatorire” si cream un raport dezechilibrat care nu mai tine cont de senzatia de foame/satietate (data de hormoni), ci de una emotionala – data de neuro-transmitatori. Suntem suparati – alinam cu mancare, suntem bucurosi (tot timpul se poate mai bine!) - sarbatorim cu mancare... si treptat, al nostru hipotalamus, similar ca la adictii incepe sa „solicite” din ce in ce mai multa dopamina blocand semnalizarile clasice de la alti hormoni care regleaza satietatea cum ar fi colecistokinina, leptina sau adiponectina. Uite asa se creaza adictiile alimentare (clinic tulburarea alimentara numita hiperfagie), cea de dulce fiind doar o „variatie psihica” (unii creaza dependente de schimbare de gust dulce/sarat, altii de grasimi, altii de cantitate/volumetrica (senzatia de plin in stomac permanenta). Aceste adictii – in asociere cu o densitate calorica foarte crescuta in fast food (pentru ca vrem totdeauna sa potolim demonul adictiei repede!) si cu lipsa de miscare – duc la cresterea in masa adipoasa.” explica nutritionistul.
Lipsa activitatii fizice
Lipsa activitatii fizice aduce kilograme in plus si in final obezitate. In lipsa exercitiilor fizice, corpul incepe sa stocheze energia suplimentara sub forma de grasime si nu o va putea folosi. Pe langa obezitate, lipsa exercitiilor fizice poate duce si la aparitia bolilor cardiace, colesterol ridicat, diabet si alte boli cronice.
Rutina neadecvata de somn
Cheia pentru o sanatate excelenta este sa dormim bine, care ne poate ajuta, de asemenea si la mentinerea unei greutati sanatoase. Studiile au aratat ca, cu cat dormim mai putin, cu atat suntem mai predispusi la supraponderabilitate si obezitate. Acest lucru se datoreaza partial faptului ca hormonii care sunt eliberati in timpul somnului ajuta la controlul apetitului si utilizarii energiei de catre organism.
Probleme de sanatate
National Institutes of Health a constatat ca in anumite situatii obezitatea este cauzata de cauze medicale, cum ar fi tiroida, sindromul ovarului polichistic, sindromul Cushing etc. De asemenea o serie de medicamente au ca efect secundar cresterea in greutate ( ex: antidepresivele, medicamentele pentru diabet si antipsihoticele), prin faptul ca modifica functia corpului si a creierului, reducand rata metabolica sau crescand apetitul.
Genetica
Obezitatea are o componenta genetica puternica. Genele pot provoca in mod direct obezitatea in tulburari precum sindromul Prader-Willi. Copiii parintilor cu obezitate sunt mult mai susceptibili de a fi obezi decat copiii parintilor slabi.
“Desi genetica este o componenta ce trebuie luata in seama, putem face o parelela foarte simpla (si dureroasa) pentru a vedea relevanta ei realistica. In populatia afro-americana de origine somaleza este prelevanta statistic gena obezitatii. Cu toate astea, aportul alimentar (exces sau foame) este cel determinant cand discutam despre indicele de masa corporala. Copiii parintilor cu obezitate au o predispozitie spre obezitate nu din cauza genelor, mai degraba imitarea obiceiului parintilor, respectiv absenta educatiei nutritionale ar trebui blamate. Tot de la parinti se preia si comportamentul de „cronic dieter” - adica alternarea intre foame (diete extreme de pe net cu privare masiva de nutrienti dedicate reducerii dramatice si rapide a greutatii si exces alimentar compensatoriu – urmat de recidiva de greutate. Nu odata am intalnit in cabinet, parinti cu obezitate, care si-au supus copiii supraponderali la diete stricte si severe, fara prezenta unui specialist medical pentru reducerea de greutate rapida. Practica foarte nociva si pentru sanatatea copilului, dar mai ales pentru psihicul lui pentru viitor.”
Zaharul
„Neintelegerea proceselor de digestie, respectiv vesnica blamare media de catre persoane ne-educate in domeniul nutritiei a dus la o permanenta frica de consumul de zahar. Pentru a intelege realitatea metabolica – trebuie subliniat CA TOTI carbohidratii, la finele procesului de digestie se metabolizeaza in 3 monozaharide: fructoza, glucoza si galactoza. Zaharul este o dizaharida – formata din 2 molecule: fructoza si glucoza (50%-50%). Glucoza reprezinta sursa primordiala de energie celulara si este ajutata de hormonul numit insulina produs de pancreas, iar fructoza este metabolizata hepatic, fara asistenta insulinei, dar cu un transportator transmembranar special numit GLUT 5 – care directioneaza energia cu precadere spre celulele active hepatice (hepatocite) si renale (nefroni). Pe scurt, fructoza este mai degraba predispusa sa fie transformata in grasime viscerala daca este consumata in exces, decat glucoza care devine energie (dar care si ea in exces, poate fi redirijata catre ficat pentru transformarea in stoc).
Adaosul de fructoza in industrializarea moderna, reprezinta o metoda de crestere calorica exponentiala la un pret FOARTE MIC – si inerent creste abundenta energiei in mancare. De aici si excesul. Iar depunerea de grasime viscerala duce la un profil lipidic crescut in organism si inerent la probleme metabolice severe. Excesul de glucoza pe de alta parte, duce la rezistenta la insulina, urmata de prediabet si diabet tip 2.
Diferenta intre carbohidratii buni si cei rai (impropriu numiti in media) este timpul de eliberare – cei „buni” vin la pachet cu fibre si elibereaza energia treptat pe perioade mai lungi de timp, iar cei „rai” sau rafinati – au fibrele indepartate si eliberarea lor energetica este rapida – ducand la exces mai repede. REALITATEA sta in cantitate! Fiecare dintre noi, direct dependent de activitate si necesar energetic avem un anumit buget de carbohidrati zilnic, care ar trebui repartizati conform nevoilor.”
Stresul
Gestionarea vietii agitate poate face ca nivelul de stres sa creasca. Unii oameni mananca mai mult decat de obicei cand sunt plictisiti, suparati, sau stresati. Prea mult stres poate duce la probleme cognitive, alimentatie crescuta pe fond emotional, nivel ridicat de zahar din sange, apetit necontrolat, niveluri ridicate de glucoza si grasimi, toate acestea putand duce la obezitate. Puteti incerca sa gestionati stresul facand unele schimbari in alimentatie, activitate fizica si discutand cu un specialist.
„Din punct de vedere medical stresul zilnic este exprimat hormonal – cortizol – si expresia lui este diferita de la om la om. Dar realistic, un lucru pe care-l putem mentiona despre nivelul de stres este faptul ca este in crescendo de la zi la zi si problemele psihologice si chiar psihiatrice avandu-l ca si factor determinant sunt in crescendo de la an la an pe statistici. Stresul este de foarte multe ori compensat alimentar si abuzul inerent duce la obezitate si toate patologiile conexe. Prezenta stresului exagerat in viata de zi cu zi este un impediment REAL in lupta fiecarui pacient obez cu greutatea excesiva. Din acest motiv, managementul stresului devine vital in toate cabinetele de nutritie ca si recomandare asociata de ordin multidisciplinar.
Parte din strategiile de management al stresului pe care le recomand in cabinet pacientilor pleaca de la plimbarea in aer liber/natura si pot merge pana la intervetia unui psihoterapeut, psiholog sau psihiatru in sinergie multidisciplinara. Din nefericire, ca si la greutatea in exces, populatia este foarte derogativa si la stresul excesiv. Probabil ca o campanie similara cu a noastra de informare legata de subiect ar fi foarte indicata de la colegii nostri din sfera psihologie/psihoterapie/psihiatrie.”
Cunoscand efectele extrem de grave pe care le poate avea obezitatea asupra organismului si din dorinta de a informa corect publicul din Romania despre acest dezechilibru, Sweeteria impreuna cu nutritionistul, Ionut Ignat au initiat campania de constientizare #obezitateaucide.
