Studentii romani nu mai invata aproape nimic la facultate

Profesorii sint nepregatiti, iar diplomele se dau pe banda rulanta, avertizeaza cercetatorii in domeniul educatiei. Expertii in educatie au ajuns la concluzia ca intre invatamintul preuniversitar si cel superior exista discrepante mari si cer sa se ia masuri, „altfel efectele vor fi negative asupra competentelor elevilor“, dupa cum spune profesorul Lazar Vlasceanu, directorul Centrului European UNESCO pentru Invatamint Superior. „Cercetarile psihologice au aratat ca educatia atinge performanta in anii timpurii, adica in invatamintul primar, iar in invatamintul superior, studiul este mult mai superficial. Pe linga aceasta, observam ca cei mai multi autori de manuale sint chiar profesorii universitari. Ei structureaza continutul, ei, care au cele mai proaste cunostinte despre invatare. Si asa aproape ca vedem invatatoare care, avind aceste manuale, preiau modul de conduita al universitarilor. Iar universitatile nu trebuie sa se mai afle in virful piramidei invatarii“, explica Vlasceanu, care considera ca manualele trebuie facute de echipe de profesori cu experienta la catedra, nu in amfiteatru. El recunoaste ca „dialogul dintre universitari este unul al surzilor, pentru ca fiecare crede ca detine adevarul absolut“. Pe linga problema manualelor, care sint suprateoretizate, mai exista problema profesorilor care sint slab pregatiti . „Selectia pentru cariera la catedra este una reziduala. Se pot inscrie in Departamentele de Pregatire Pedagogica studentii care au si zece restante. Plus ca toate cele 52 de departamente, dintre care noua sint la universitatile particulare, nu sint acreditate. Foarte putine au dosarul pentru acreditare depus la Ministerul Educatiei“, spune Mircea Miclea , presedintele Comisiei prezidentiale pentru educatie si fost ministru al Educatiei. Solutia lui Miclea: ministerul trebuie sa stabileasca criteriile de selectie a viitorilor profesori, si anume „studentul sa fie integralist, si sa aiba minimum nota 7 media anilor de studii“. In concluzie, „profesorii sint constienti ca predau prost, ca atare nu trebuie sa devina exigenti cu elevii. Si asa vorbim despre universitati producatoare de diplome, si nu de universitati drept factori de dezvoltare“, spune Lazar Vlasceanu. Monica Dvorski, directoarea Centrului Educatia 2000+, da vina si pe cerintele angajatorilor, „care cer diploma“. „Drept urmare, comertul este unul legitim. Dar, in scurt timp, intr-adevar se vor cere competentele“, avertizeaza Dvorski. Esecul evaluarilor Admiterea din sistemul preuniversitar in cel universitar a inceput sa se faca prin bacalaureat, care „ar fi trebuit sa fie de fapt un examen de evaluare a cunostintelor“, spune Florin Ionita, profesor de limba romana la Colegiul „Iulia Hasdeu“ din Bucuresti. Totul a inceput in 2002, cind probele scrise au fost facute sub forma testelor-grila, care eliminau din start evaluarea competentelor elevilor. Apoi a urmat evaluarea sub forma calificativelor admis/respins la probele orale. „In aceasta vara, avem examene cu cite 100 de variante facute publice. In urma unor chestionare pe care le-am dat elevilor din citeva colegii din Bucuresti, ei au acuzat sistemul acesta ca incurajeaza memorarea mecanica si incercarea de frauda. Iar la intrebarea: «Ce nota acordati acestui tip de examene?», media notelor date de elevi a fost 6,2. Desi este de trecere, este cam greu sa te mindresti cu asa performanta“, spune profesorul Ionita.