Romanii, mult mai stresati decat spun statisticile

Cel puţin 30-40% din romani riscă să cadă pradă stresului, după cum arată statisticile mondiale şi naţionale. Numai că ele par blande faţă de opiniile psihologilor, care indică procentaje mult mai mari. Specialiştii în psihologie apreciază că treimea potenţialilor stresaţi este doar varful aisbergului, aceştia reprezentand doar cazurile cunoscute. Practic, cazuri de deces de pe urma stresului sunt mult mai multe, dar nu toate pot fi recunoscute şi evidenţiate aşa cum au fost cele din ultimele săptămani. Ultimele statistici din Romania, centralizate la începutul anului trecut, indică un număr de aproximativ 140.000 de noi bolnavi de tulburări mentale, de comportament şi nevrotice, doar la nivelul anului 2005. Dintre acestea, peste 73.000 au fost pricinuite de stres şi tulburări somatice. Tratamentul trebuie externalizat Stresul atacă pe oricine, indiferent de condiţia socialăDar „în teren" situaţia este mult mai serioasă, îmbolnăvirile din statistici fiind doar cele în care pacienţii s-au prezentat la medic. „Aproape 80% din romani sunt afectaţi – mai mult sau mai puţin – de stres", afirmă psihologul clinician Monica Petrescu, medic cu peste 20 de practică în domeniu. Numai la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia" din Bucureşti sunt internaţi, anual, între 27.000 şi 30.000 de depresivi. „Aceste tulburări n-au ce căuta într-un spital! Toate pot fi tratate în ambulator, cu condiţia ca pacienţii să dorească acest lucru. Spitalele şi policlinicile de specialitate nu pot face faţă, mai ales că apar zeci de mii de cazuri noi în fiecare an. Practic, doar o parte infimă din pacienţi beneficiază de tratament psihiatric", precizează directorul medical al spitalului clinic de psihiatrie, conf. univ. dr. Radu Mihăilescu. Şi statisticile sunt mai mult decat îngrijorătoare. Se constată o multiplicare rapidă a persoanelor stresate de la an la an. Dacă în 2003 se înregistrau peste 22.000 de cazuri noi în ce priveşte depresiile, numărul acestora a ajuns la mai mult de 35.000. O creştere alarmantă se constată şi la tulburările anxioase – de la 21.000, în 2003, la 34.000, în 2005. Legătura dintre psihic şi fizic este vitală Candidaţii la stres încep prin a fi apatici, împrăştiaţi, le tremură mainile, au scăpări de atenţie, faţa le este crispată, sunt încruntaţi chiar şi cand privesc în gol. „Cam astea sunt primele simptome după care sunt recunoscuţi atunci cand intră într-un cabinet psihologic", spune psihologul Monica Petrescu. Uşor-uşor, viitoarele victime ale stresului ajung să nu mai recepţioneze stimulii nervoşi trimişi de organism, dacă este vorba de solicitările care sunt trimise creierului. „Persoanele ajunse în această stare nu mai au legătură cu propriul corp, singura lor grijă fiind să rezolve cat mai bine problema care le generează în continuare starea de stres! Aşa că, fără să vrea, ajung să se poarte mai bine tocmai cu factorul care le deteriorează sănătatea decat să dea atenţie semnalelor de alarmă venite de la organism", îi caracterizează psihologul clinician. Ea mai precizează că „stresul este o condiţie interioară, reprezentand principalul mediator între organism şi boală". Ca atare, mulţi dintre cei care îşi tratează celelalte afecţiuni rezultate de pe urma stresului nu cunosc adevărata sursă a problemelor de sănătate pe care le au. Nu doar intelectualii sunt afectaţi... Prin scăderea imunităţii organismului la infecţii, stresul favorizează apariţia tuberculozei, cunoscută şi ca „boala săracilor". „Stresul apare şi la cei fără un loc de muncă, şi care nu au ce pune familiei pe masă. Ei sunt victime sigure ale TBC -ului în aceste condiţii. Din ce am constatat, majoritatea bolnavilor de TBC sunt stresaţi în mai mică măsură de faptul că au contractat boala, cat de problemele materiale pe care le au în general", precizează medicul Adrian Streinu Cercel, director al Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş" din Bucureşti. El indică faptul că şi psoriazisul este una dintre afecţiunile favorizate de stres. „În aproximativ 50% din cazuri, dacă stresul este eliminat, boala se ameliorează şi pacientul răspunde mult mai bine la tratament", mai precizează medicul Cercel. Directorul Institutului „Matei Balş" mai aminteşte că, printre afecţiunile dermatologice generate de problema psihică menţionată, se mai numără boala numită zona Zoster , herpesul labial şi cel genital. Stresul nu are cum să apară la necropsie Fiind doar un „mediator", stresul pare mai abstract decat s-au grăbit unii şi alţii să-l anunţe ca detectabil la necropsie. „El nu este decat factorul declanşator al unei boli sau sensibilităţi deja existente în organismul persoanei suferinde de stres", precizează directorul Institutului de Medicină Legală ( IML ) din Iaşi, medicul legist Vasile Astărăstoaie. El afirmă că în cei 35 de ani de practică medicală nu a văzut pe cineva „mort de stres". „Există acea epuizare organică, în două forme: generalizată sau doar la un singur organ. Dar aşa ceva s-a constatat la deţinuţii din lagărele naziste. Privaţiunile de somn şi de alimentaţie la care erau supuşi, dublate de munca silnică, induceau o serie de modificări organice relativ comune multora dintre cei decedaţi. Dar aşa ceva este mult prea greu să mai vedem şi în zilele noastre", se arată sceptic Astărăstoaie.