Viorel Gionea, un chelner de 49 de ani din Saturn, a fost batut crunt, luni noapte, la Constanta, de politistii veniti sa constate de ce omul, beat fiind, a incercat sa deschida o usa straina cu tirbusonul. Pumnii si picioarele agentilor l-au bagat in spital, el fiind acum in coma, tinut in viata doar de aparate. Politistii sint tineri, intre 26 si 33 de ani, fara abateri disciplinare la locul de munca. Cei patru au fost trecuti in rezerva.
comportament deviant
Cazul aduce in discutie gradul de pregatire a politistilor si pune sub semnul intrebarii schimbarea militiei in politie. Valentin Fatuloiu sustine ca numarul batailor aplicate de politisti contribuabililor nu este semnificativ, raportat la numarul efectivelor. 10 cazuri in 2004 si sase in 2005 par putine, comparativ cu, de exemplu, 187 de politisti agresati de infractori in 2004 si 80 in 2005. Totusi, Fatuloiu recunoaste: Intotdeauna am spus ca politica de personal trebuie schimbata radical. Chiar ministrul Blaga ne-a atras atentia asupra acestui lucru. De 11 ani, in politie s-au reorganizat doar statele, dar nu s-a umblat la mentalitate. Totusi, dintre fostii militieni, unii erau profesionisti. Iar acum nu avem probleme cu vechii politisti, ci cu tinerii veniti in structuri direct din viata civila. In ultimul an am constatat ca ne-au venit tineri cu comportament deviant, in sensul ca desi trec de testarile psihologice, dovedesc indisciplina in activitatea de zi cu zi.
Scapari la testare
Fatuloiu spune ca din februarie, de cind a ajuns la cirma politiei, a luat cu precadere masuri ce vizau schimbarea comportamentului si a mentalitatii cadrelor de politie. Nu poti controla educatia cu care omul vine in sistem, iar incidente de genul celui de la Constanta tin de educatia politistilor, crede seful politiei. Lacunele educationale sint ajutate si de scaparile sistemului de testare si gestionare a resurselor umane din politie. Din lipsa de personal specializat, dar si lipsa de fonduri, politistii romani sint testati psihologic numai la intrarea in sistem.
Pe parcursul carierei mai vin in fata psihologului doar cind sint propusi spre avansare, si atunci, fiind un caz fericit, testul este trecut cu brio. Procentul de picati la testele preliminare este destul de mic, precizeaza directorul Centrului de Psiho-Sociologie al MAI, comisarul-sef Marian Grigoroiu: Intre 3 si maximum 12% dintre cei care dau testul il pica. Cel mai mare procent se inregistreaza la cei veniti din afara, nu la tinerii care provin dintr-o scoala de politie. Comportamentul deviant, insa, se urmareste in timp, nu doar intr-o zi, cit il vedem noi la testare. In plus, cind se stie testat, candidatul este tentat sa se supraevalueze.
Increderea e subminata
Multi dintre cei care activeaza in politie utilizeaza violenta ca metoda unica de rezolvare a problemelor. Ponderea persoanelor trecute de 45 de ani in Politia Romana este in continuare semnificativa, asa incit aceste abuzuri isi gasesc cu usurinta explicatia. Aceste abuzuri submineaza increderea cetatenilor in politie, cota de incredere de 40-50% fiind oricum prea mica. Acesta ar trebui sa fie la fel de mare ca increderea in biserica, de exemplu, crede sociologul Sebastian Lazaroiu .
Sase agenti violenti au ajuns la CEDO
Statul roman a suferit pina in prezent doua condamnari la Curtea Europeana a Drepturilor Omului din cauza abuzurilor Politiei Romane. Acestea evidentiaza cit de bine se pricepe justitia autohtona sa raspunda pentru violentele oamenilor legii.
Sase cazuri de violente comise de politistii romani au ajuns in ultimii ani la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Dintre acestea, doua au fost si solutionate.
Anul trecut, pe 5 octombrie, Curtea de la Strasbourg i-a dat cistig de cauza lui Barbu Anghelescu. Batut in aprilie 1996 de catre politisti la un control rutier, pe motiv ca era beat, Anghelescu s-a trezit arestat pentru 30 de zile pentru subminarea autoritatilor si apoi eliberat pe cautiune. In urma procesului de la CEDO, statul roman a fost amendat cu 7.000 de euro.
Batut, scuipat si urinat
Tot in luna octombrie a anului trecut, un alt caz, cel al lui Ioan Bursuc, a fost solutionat de CEDO. In 1997, Bursuc a fost lovit cu bastoanele intr-un bar din Piatra-Neamt pina a ramas inconstient pe motiv ca ar fi raspuns nepoliticos politistilor. La sediul politiei a fost batut cu picioarele si cu bastoanele, scuipat si urinat. Varianta oficiala a fost ca s-a lovit de scaune si de mese.
Impresia cetatenilor este ca politistii se bucura de o protectie speciala si ca fiecare abuz va fi invariabil musamalizat. De cele mai multe ori, perceptia nici nu este departe de adevar. Nu doar politia, care nu instituie disciplina in ograda sa, este vinovata de ceea ce se intimpla. Vina apartine in egala masura si Parchetului care nu solutioneaza plingerile penale, crede Diana Calinescu, din partea organizatiei APADOR-CH.
Bubele politiei
Concluzia APADOR-CH referitoare la activitatea Politiei Romane pe anul 2004 suna sumbru. In ciuda faptului ca organizatia a atras atentia de-a lungul anilor asupra diverselor probleme, in continuare se semnaleaza privari de libertate a persoanelor sub forma conducerii la sediul politiei de pina la 24 de ore, recurgeri nejustificate si excesive la armele de foc; razii efectuate pe baza regulilor necunoscute publicului; folosirea excesiva a mascatilor.
La rindul ei, organizatia Amnesty International a semnalat, incepind cu 1996, nu mai putin de 12 presupuse agresiuni ale politistilor romani la adresa cetatenilor.
Blaga a cerut scuze altcuiva
Ministrul Vasile Blaga si-a cerut scuze, miercuri, in fata unui om care nu fusese atins de politie, dar semana izbitor cu Gionea cel batut. Confuzia s-a petrecut in baza de date de la evidenta populatiei, deoarece batutul fiind in coma nu era in stare sa le spuna politistilor cine e. Asa s-a facut ca Ion Gionea, din Craiova, avind aceleasi semnalmente cu victima, a devenit vedeta, si nu Viorel Gionea, din Salaj, cu domiciliul in Mangalia. Pentru asta au fost destituiti inca trei politisti: Marian Iorga, ofiterul de serviciu, Felix Nicolaescu, seful celor patru batausi, pentru ca nu a raportat incidentul imediat si nu i-a supravegheat corespunzator si seful politiei Costanta, Mihai Toporan.
