Ne incapatanam sa fim primii de la coada Europei, desi nu avem niciun argument in legatura cu aceasta „strategie” daunatoare starii de bine a individului si a natiei, situatiei economice si perceptiei Romaniei in lume. „Vina” e data pe faptul ca mai mult de jumatate din populatia tarii traieste in mediul rural, ca nu avem infrastructura moderna, ca multe meserii necalificate sunt mai bine platite, ca economia nu e suficient dezvoltata si ca nu prea avem noi, ca natie, apetenta pentru invatat.
In plus, la ora actuala numai 26% dintre tinerii de 24-35 ani urmeaza o forma de invatamant tertiar dupa finalizarea liceului (facultate sau scoala profesionala superioara). Cu 74% neinteresati de educatie nu facem altceva decat sa stagnam sau chiar sa involuam, ingrosand randurile celor care se pregatesc de exod sperand, total neinformati, la o viata mai buna in afara tarii prestand munca de jos.
PIB de 5 ori mai mic pentru educatie decat in timpul regimului comunist
Putin peste 2% din PIB s-a alocat Educatiei si anul acesta (fata de media Europei de 5%). Inainte de Revolutie, media anilor „ceausisti” era de 10%. Daca unii dintre noi suntem nostalgici in mod nefondat dupa acei ani, iata, totusi un motiv real sa privim cu respect strategia de tara din acele vremuri. Mai mult, conform unui studiu realizat recent de IRES, 86% dintre romani considera ca actualii elevi sunt mai slab pregatiti decat cei de dinainte de 1989. Iar studiile recente confirma aceasta perceptie. Azi, gradul de alfabetizare pentru elevii romani cu varsta intre 6 si 14 ani este scazut: 42% se plaseaza in zona „nefunctional”, 47% in zona „minim functional” si doar 11% in zona „functional”.
Insa trebuie sa intelegem ca nu putem avea o educatie echitabila fara profesori bine platiti, iar 92% dintre cadrele didactice asta considera. Daca in Norvegia – la ora actuala cea mai bine cotata tara europeana la capitolul Educatie – salariul mediu al unui dascal e de 3.300 euro, in Romania media este de 3 ori mai mica. Avem aproape 200.000 de cadre didactice care predau celor 3.4 milioane de elevi si studenti. Ca urmare a grevei din Mai 2023, in urma careia li s-au majorat cu 25% salariile, doar 55% dintre profesori castiga peste 1.200 euro lunar. Debutantii primesc usor peste 600 euro.
Ce impact ar putea avea o educatie solida in tara noastra?
Germania nu este intamplator numita „motorul” Europei. Aici, 50% dintre adultii activi profesional azi au urmat o forma de invatamant profesional si tehnic (Vocational Education & Training). Practic, unul din doi germani are o specializare tehnica.
Este evident ca exista o corelatie pozitiva intre calitatea sistemelor educationale si nivelul dezvoltarii economice al unei tari. In consecinta, o tara slab dezvoltata are, in mod automat, o populatie needucata. Tarile dezvoltate au sisteme educationale mai performante si, automat, o economie stabila. Cu cat sistemul de educatie este mai avansat, economia se dezvolta mai bine, scade somajul si creste calitatea vietii. In concluzie: o educatie buna influenteaza pozitiv calitatea guvernarii si sfera sociala.
De ce educatia romaneasca este pe ultimul loc in Europa?
O spun multi angajatori: absolventii ultimilor ani sunt posesori de diplome, nu de competente reale. Rezultatele dezastruoase la testele PISA pe care an de an le primesc elevii romani ne arata ca sistemul educational romanesc este departe de a crea profesionisti care sa aiba performanta economica pe termen lung.
Rata tinerilor de 15-24 ani fara loc de munca si care nici nu urmeaza vreo forma de educatie / instruire (rata NEET) continua sa fie ridicata, Romania pozitionandu-se la loc „fruntas” cu valoarea de 17,5% in 2022 (comparativ cu media UE de 11% si cu tinta de 9% in 2030).
Ca sa ne dam seama de ce nu ne place la scoala, ar trebui sa aflam motivele chiar de la elevi. Un sondaj realizat vara aceasta de Scoala9 in randul adolescentilor arata ca acestia isi doresc, in primul rand, scoli renovate si echipate corespunzator, precum si cadre didactice mai implicate, care sa foloseasca metode de predare noi si interactive, cu mai mult accent pe partea practica, nu doar teoretica. In plus, si-ar dori sa-si aleaga ei materiile si sa aiba multe optiuni extracurriculare ancorate la nevoile prezentului. Evident, scoli fara bullying, fara presiune pe note si cu mai mult respect reciproc.
Romania are cei mai multi tineri de 18-24 de ani din UE care renunta la educatie, cu o rata de peste 15% comparativ cu media europeana de 10%. Ne apropiem vertiginos de momentul in care doar 2 din 10 tineri romani vor mai fi studenti (fata de 4 din 10 europeni). In ultimul deceniu numarul de studenti s-a injumatatit. Practic azi avem 450.000 de studenti, cei mai multi urmand Afaceri, Administratie, Drept, Inginerie, Industrie Prelucratoare si Constructii. Creste constant ponderea celor care pleaca la studii in afara tarii (acum 5%). De fapt, cati isi doresc diploma si cati competenta? Marea problema este ca aproape 4 din 10 studenti romani considera ca studiile superioare nu-i pregatesc pentru a avea succes la locul de munca. Acestia sunt cei care aleg sa paraseasca tara si, din pacate, cei care o fac sunt si cei mai bine pregatiti absolventi. Realitatea este ca exportam tineri educati si importam forta de munca necalificata.
Exista, totusi, si vesti bune!
Caci atunci cand sistemul educational este racordat la cerintele reale ale pietei fortei de munca, succesul e garantat, cu beneficii pentru ambele parti.
Ultimul raport al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) inregistreaza o bila alba pentru Romania si anume ca invatamantul vocational si tehnic este mai popular la noi decat in alte state membre OCDE. Respectiv, 32% dintre elevii din Romania cu varsta intre 15 si 19 ani sunt inscrisi in invatamantul secundar superior din filiera profesionala (tehnologic, vocational, profesional), spre deosebire de 24%, media inregistrata la nivelul statelor OCDE. Asta si deoarece programele vocationale beneficiaza de o finantare ceva mai crescuta, inclusiv din partea mediului economic, comparativ cu invatamantul liceal generalist. Iar aproape jumatate (47%) dintre tinerii de 25-34 de ani au obtinut o calificare in invatamantul vocational sau profesional, media la nivel OCDE fiind mult mai mica (26%). In plus, raportul „Education at a Glance 2023” arata ca doar 5,1% dintre acesti tineri care au terminat un liceu vocational sau o postliceala au ramas neangajati, dovedind astfel rata buna de absorbtie pe piata muncii a celor calificati profesional.
De mentionat ca invatamantul profesional in sistem dual a fost infiintat in Germania si a patruns in Romania pe vremea Regelui Carol. Pus in aplicare si in perioada socialista, cand se potrivea foarte bine nevoii de expansiune industriala din Romania, invatamantul in sistem dual a inceput sa fie neglijat incepand cu anul 1995, scolile trecand de la ministere si companii la primarii. Introdus in Legea Invatamantului in 2016, invatamantul dual (nivel 3 de calificare) asigura o ruta alternativa de educatie prin parteneriatul dintre agentul economic, unitatea scolara, autoritatea locala si elev (/tutorele acestuia), pregatirea teoretica si practica desfasurandu-se pe baza unui contract de munca incheiat intre agentul economic si elev.
Aceasta forma de invatamant este potrivita pentru tinerii cu varsta de pana in 26 de ani care au absolvit clasa a VIII-a. De mentionat ca in primul an de studiu in invatamantul dual se face 80% teorie + 20% pratica, in anul doi, 40% teorie + 60% pratica, in anul trei, 25% teorie + 75% practica. Urmare a celor 2.000 de ore de practica pe care elevul le face in cei 3 ani, agentul economic isi amortizeaza investitia in formarea acestuia inca din primii 2 ani. Nu numai ca isi formeaza angajatii ideali, pregatiti atat teoretic, cat si practic, integrandu-i gradual in companie si valorile acesteia, insa, agentul economic beneficiaza si de facilitati fiscale prin care isi deduce din venitul impozabil cheltuielile cu organizarea si desfasurarea cursurilor teoretice si practice, precum si cheltuielile cu mijloacele fixe.
Dupa examenul de certificare, elevii se pot angaja direct la operatorul economic care s-a ocupat de formarea profesionala a acestora sau pot opta pentru un alt angajator. De precizat ca, din punct de vedere retentie, jumatate dintre absolventii certificati au ramas angajati in companiile cu care au semnat contractul de munca in clasa a IX-a. Cele mai bune scoli duale inregistreaza o rata de retentie de peste 70%.
La nivel national, 240 de scoli au clase de invatamant dual, iar 780 de scoli au clase de invatamant profesional. Asta desi se vede cu ochiul liber eficienta si impactul dualului. Momentan, exista scoli profesionale si licee tehnologice in sistem exclusiv dual profesional in doar 28 judete, respectiv 58 scoli in care exista 400 clase duale, acestea avand 19 certificari. In anul scolar 2023-2024 un numar de 9.034 elevi (fata de 5.284 in 2021) invata in acest sistem, caruia statul roman ii acorda tot mai multa atentie, data fiind si presiunea mediului economic, nu numai exemplele de buna practica din Europa. In toamna aceasta s-au deschis peste 3.000 locuri in invatamantul dual profesional, dintre care 800 numai in Bucuresti.
Functioneaza parteneriatul public-privat?
In concluzie, Romania intampina Ziua Internationala a Educatiei (5 octombrie) cu rezultate slabe pe plan teoretic, absolventii formelor de invatamant clasice neintegrandu-se corespunzator pe piata muncii, insa cu potential evident in zona de competente practice, dovedind apetenta pentru forma de invatamant vocationala si tehnologica. Implicarea companiilor private in sistemul de invatamant profesional dual si investitia in baza tehnica si formarea viitorilor angajati dau roade, dovedind ca parteneriatul public-privat reprezinta o solutie sustenabila.
Asociatia BookLand, unul dintre ONG-urile puternic implicate in schimbarea mentalitatilor si perceptiei negative asupra educatiei romanesti prin investitiile facute in ultimii 4 ani cu ajutorul a peste 650 de companii, implicand autoritatile si comunitatile locale in renovarea si dotarea a 80 de scoli rurale, dar si prin generarea de continut educativ si derularea de proiecte de educatie non-formala (tabere de dezvoltare personala oferite gratuit elevilor eminenti, intalniri cu personalitati marcante), se pregateste pentru cel mai amplu proiect educational. In curand va demara constructia primului Campus Preuniversitar Profesional in sistem Dual din mediul rural, cu ciclurile primar-gimnazial-liceal-postliceal, avand scopul de a forma specialistii in productie si servicii de care Romania are atat nevoie.
Aceasta scoala 100% moderna (cu biblioteca, laboratoare, ateliere de lucru, sala de spectacole, facilitati sportive, amfiteatru in aer liber, spatii de relaxare, mini-ferma animale, cantina, brutarie, spalatorie, livada, gradina legume si solar) va fi pusa GRATUIT la dispozitia copiilor din satele si comunele argesene, in prima etapa, la cativa ani distanta urmand inaugurari si in alte judete. De asemenea, tinerii vor beneficia la finalul studiilor de locuri de munca in cadrul companiilor cu care asociatia va derula parteneriate si programe de invatamant profesional dual.
„Din campusurile BookLand – construite exclusiv in mediul rural, unde meseria e inca bratara de aur - vor iesi cei mai buni specialisti. Acest lucru va fi posibil pentru ca vom corela competentele elevilor, pe care avem timp sa-i cunoastem, iar ei sa se descopere de-a lungul invatamantului primar-gimnazial, cu specializarile pe care le oferim, ca urmare a discutiilor prealabile cu agentii economici. Practic, pregatim intocmai profesionistii de care au nevoie angajatorii din fiecare judet in care ne vom dezvolta, colaborand indeaproape cu ei. Compania-copilul-familia-comunitatea locala au de castigat in urma acestui parteneriat facilitat de noi. Vrem sa contribuim la scaderea abandonului scolar, la cresterea performantelor scolare, la cresterea respectului de sine si de tara, la o retentie de top a elevilor nostri in randul angajatorilor si la o inflorire a comunitatilor rurale in care activam. Iar abordarea noastra complexa ne va ajuta sa atingem aceste obiective! Nu peste multa vreme vom fi in masura sa va aratam cum educatia exhaustiva formeaza caractere tari: o zi in scoala BookLand incepe cu un mic dejun sanatos, cu ore sustinute de dascali pasionati, cu pauze pline de miscare in aer liber, cu un pranz la fel de sanatos, cu afterschool in care vom face lectiile, impreuna contribuind si la bunul mers al campusului prin activitati practice in bucatarie, livada-gradina, ferma de animale. Fiecare elev va avea responsabilitati clare, dorindu-ne sa le cultivam respectul pe toate planurile. Manualele, rechizitele, transportul, uniformele scolare si accesul la varii activitati vor fi asigurate integral de noi. Practic, vom functiona ca o scoala privata, insa cu zero taxe! Mai mult decat atat, vom plati printre cele mai mari burse liceenilor, pe cei mai buni absolventi sprijinindu-i sa treaca examenul de Bacalaureat iar pe cei excelenti sustinandu-i in urmarea studiilor superioare. In misiunea asumata ne bazam atat pe noi insine – caci vom deschide si intreprinderi sociale pentru a ne auto-gospodari -, cat si pe sutele de Parteneri care ni s-au alaturat in ultimii ani, investind in crearea unor conditii mai bune de invatatura pentru copiii din mediul rural. Caci binele facut se intoarce!” – Mihaela Petrovan, Presedinta Asociatiei BookLand
Banii, produsele, serviciile atrase de Asociatia BookLand pana acum au fost exclusiv din redirectionarea celor 20% din impozitul pe profit/venit, conform Legii Sponsorizarii nr. 32/1994 sau Ordinului 1679/2022 prin formularul 177, respectiv prin campania de sms 2 euro trimis la 8845, precum si din mobilizarea primariilor sa contribuie, asigurand partial sau integral valoarea manoperei, respectiv sprijin operational (descarcare marfuri, debarasare deseuri constructii etc).
Conform unui studiu CSRmedia.ro, 65% dintre companiile care au activitati de tipul Corporate Social Responsibility in Romania se implică fiindca face parte din strategia lor de sustenabilitate. Iar incepand de anul trecut ponderea celor care sustin Educatia a crescut semnificativ, pana la 72%. Mai mult decat atat, 85% dintre companii si-au implicat angajatii in aceste activitati.
