Social

Ciobanii argeşeni de la Corbi vor să intre în afacerile din turism

Vrei să intri în inima muntelui? Trebuie să deschizi mai întai o uşă spre biserica ascunsă în piatră. Un uriaş stă de pază în apropiere. Ai grijă, nu face prostii, pentru că la mică distanţă e tribunalul lui Neagoe Basarab . N-a fost nevoie să colindăm întreaga Romanie ca să aflăm o serie întreagă de legende sau construcţii vechi de cand lumea. Le-am găsit pe toate într-un singur loc, la Corbi, în judeţul Argeş, la poalele Făgăraşului. Dar am vrut mai mult de atat. Să vedem dacă localnicii ştiu să exploateze potenţialul turistic imens al zonei. Şi să atragă fondurile structurale. Că tot vor veni banii ăia europeni. Mulţi. Pentru modernizarea ţării. Oare e posibilă transformarea ciobanilor în operatori de turism? Ajungem la "barlogul" uriaşului. Ne deschide poarta o bătrană sprijinită în toiag. Are femeia 80 de ani, dar mersul aprig! Ne-o ia înainte, ne duce în spatele casei sale. Casă veche de 120 de ani. Curtea se termină "dureros" pentru ochii noştri, care se izbesc de un zid de piatră înalt de vreo 70 de metri. Un "val" împietrit stă deasupra capetelor noastre. Cine a cioplit aici, muncă grea a avut, să facă ditamai "ciuperca" sub care te poţi adăposti. Nu degeaba sub "palnia" asta şi-a pus Maria Vlădescu, stăpana locului, lemnele de foc pentru iarnă şi alte acareturi. Legenda spune că uriaşii, care au trăit în timpuri imemoriale, ar fi dat stancilor formele acestea bizare. Alţii spun că dacii le-au cioplit. De pe tavanul colosului curge fără încetare, în grădina bătranei, un fir de apă. Tocmai de aceea sătenii au spus acestui loc "La pişători". Ajungem şi în faţa uriaşului. Sărmanul, a rămas prins în menghina muntelui! Pe vecie. Atunci cand muncea aici. Se mai vede şi acum un picior. E lung de caţiva metri. În zidul drept iese în relief "arătarea". Capul i-a căzut în iarbă. E un "craniu" imens, cu două cavităţi, unde erau ochii. Nasul i-a sărit ceva mai încolo. Sunt două "nări" de dimensiuni înfricoşătoare. Tribunalul lui Neagoe Basarab Ieşim din biserică. La baza stancii se află o cavitate lungă de vreo 20 de metri şi înaltă cat un stat de om. Se zice că în acest loc a fost tribunalul domnitorului Neagoe Basarab, unde se judecau, o dată pe an, diverse pricini ale boierilor sau ţăranilor. Şi tot legenda spune că pe aceste meleaguri, înghesuite între stanci abrupte, s-ar fi retras palcuri ale armatei lui Mihai Viteazul, după ce voievodul a fost ucis. Străbatem apoi comuna şi ajungem pe alte dealuri. Urcăm cu greu pe coame abrupte, prin pădure, însoţiţi de primar, care ne zice că mai are caţiva ani pană la pensionare, dar mişcarea în aer liber îi face bine. Ne ies în cale chiliile rupestre . Săpate în stanca lucioasă, cavernele mari, rotunde, ar fi fost candva locuite de călugări. Deasupra chiliilor, pe un platou mangaiat de soare, a fost un altar dacic. Am auzit de la localnici că şi în ziua de azi se mai duc unii oameni la altar şi se roagă, în perioadele de secetă, să vină ploaia. Ne întoarcem în vatra satului. Vedem locul unde se făceau sacrificii. Pe o lespede, nu departe de biserica rupestră, strămoşii noştri sacrificau animale. Se mai observă şi azi jgheaburile pe unde se scurgea sangele. Ultimul bastion al partizanilor Comuna asta a fost ultimul loc în care partizanii au luptat împotriva comunismului. Cei din urmă haiduci ai Făgăraşului au fost anihilaţi de trupele de Securitate, în 1958, în pădurile din preajma satului Poenărei. Oamenii de acolo au pus mană de la mană, după 1990, iar truda lor a însemnat un mic muzeu în care oaspeţii pot afla mai multe despre acele timpuri tragice. Noaptea ne ajunge din urmă. Primarul ne povesteşte de Poienile Valsanului, zonă aflată tot în "parohia" sa. Conform studiilor făcute pană acum, se ştie că în raul Valsana vieţuieşte un peşte unic în lume, numit asprete, dar pe care ţăranii l-au poreclit popete. Un peşte cu solzi tari, înrudit cu bibanul. Şi mai e ceva de zis despre aceste locuri. Altă legendă. Se spune că neamul Corvineştilor s-ar trage din Corbi. Bani de la guvern, pentru canalizare Acesta nu e un material documentar. Am vrut să ştiu altceva. Se spune de ani buni că Romania ar putea să trăiască din turism. Pe de altă parte, ne-am integrat în Uniunea Europeană şi ni se promite că de acum încolo va "ploua" cu fonduri structurale peste noi. Bani pentru modernizarea ţării. Iată comuna Corbi din judeţul Argeş, aflată la 50 de kilometri de Piteşti, cu o populaţie de 4.500 de locuitori şi o suprafaţă de 40 de kilometri pătraţi. Localitatea "musteşte" de istorie şi legende. Ei bine, corbenii ar putea să trăiască din turism? Autorităţile locale şi-au făcut deja socoteala. Atragi turiştii dacă ai drumuri bune şi canalizare. "Am reuşit să iau anul trecut, de la guvern, un milion de euro pentru canalizare. Ne-am unit trei localităţi în acest proiect care totalizează 37 milioane de euro", spune primarul. Mai e în lucru un proiect de 15 miliarde de lei vechi pentru un drum de doi kilometri, care duce de la drumul judeţean pană la biserica rupestră. "Sunt bani care vor veni de la UE". La care se adaugă cinci miliarde de lei pentru modernizarea şcolilor din comună. "Avem nevoie de oameni care să ştie să gestioneze pe viitor treburile comunei", ne vorbeşte primarul despre cei 500 de copii înscrişi la ora asta în grădiniţele şi şcolile din Corbi. Ciobanii se gandesc la turism Biserica rupestră are deja propria pagină de internet. Mai e şi un centru de informare turistică, în Căminul Cultural, unde sunt doi funcţionari care pot îmbrăca oricand "haina" de ghid. Problema e că turiştii nu prea vin. "Am încercat să promovez localitatea cat am putut, în presă, prin DVD-uri, pliante. E greu", recunoaşte edilul, în funcţie din 2004. Normal că e greu, în condiţiile în care la bugetul local se strang anual numai două miliarde de lei vechi, iar materialele promoţionale te "ard" la buzunar. Sus, pe dealurile din jurul localităţii, se văd turme de oi şi vaci. La fel ca strămoşii lor, corbenii de azi se ocupă cu creşterea animalelor. Oamenii de aici au în total 900 de vaci şi 35.000 de oi. În fiecare an, în luna mai, se strang la Corbi vreo 700 de ciobani din cateva judeţe. Se respectă încă obiceiul urcatului oilor la munte. În schimb, de turism se vorbeşte prea puţin. Nu există în vatra Corbilor decat o pensiune la ora asta. Deşi case mari au răsărit peste tot. Una din explicaţii e că o parte din copiii oierilor sunt plecaţi la muncă în Spania şi Italia. Ei trimit bani în ţară, să-şi facă un rost mai bun în viitor. Mentalităţile se schimbă greu. Dar se schimbă. Sunt destui localnici, în momentul de faţă, care se gandesc să se facă operatori de turism. "Există un program mai amplu. Multe familii vor să-şi facă pensiune turistică, fie cu bani europeni, fie din alte surse. Primăria îi va susţine prin întocmirea actelor, pentru ca lucrurile să se mişte repede", adaugă optimist reprezentantul comunei. Deschizi uşa şi intri în inima muntelui Ne grăbim. Mai avem multe de vizitat. Locuri aflate în jurul comunei. De aici se vede Şeţu, acoperit de zăpadă, unul dintre coloşii Făgăraşului. La celălalt capăt al stancii, de care am vorbit mai devreme, se află o cavitate săpată în inima muntelui. Este biserica rupestră. Şi despre ea se spune că tot dacii ar fi săpat-o. Un culoar secret, pe care mergeai de-a buşilea, ar fi existat cu sute de ani în urmă. Numai pe acolo intrau oamenii, ca să ajungă în cavernă, să se ferească din calea năvălitorilor. Muntele are azi o uşă normală, pe care o poţi deschide cu cheia. O deschide chiar primarul comunei, Mihai Ungurenuş. Intrăm în singura biserică din Europa care are două altare şi cel mai vechi lăcaş de cult rupestru din ţara romanească. Localnicii se închină la icoane încă din secolul al XII-lea, în timp ce pictura rezistă şi azi, deşi a fost realizată cu sute de ani în urmă de un meşter numit Ştefan Zugravu. Sătenii au refăcut, în parte, biserica, în 1889, după ce zidul exterior s-a surpat în acel an, chiar în noaptea de Înviere. Locul e cunoscut acum drept manăstirea Corbii de Piatră. Program internaţional de salvare a bisericii rupestre Bucureştiul e şi el interesat de situaţia de la Corbi. Autorităţile au pus bazele unui program de ecologizare şi dezvoltare turistică în Valea Valsanului. "Este o asociere între Academia Romană, Ministerul Mediului, Romsilva şi comuna Corbi", auzim noi. Sunt deja patru pensiuni turistice în perimetrul respectiv. Ne întoarcem la biserica săpată în munte. Acolo e o mare problemă. Colosul de piatră e plin de infiltraţii. Apa sapă de sute de ani, încat pereţii interiori ai lăcaşului de cult "mustesc" în unele locuri. O comisie internaţională va sosi aici pentru a vedea care e structura rocilor, gradul de umiditate, dar mai ales pentru a oferi cea mai bună soluţie de salvare a întregului edificiu. Se va împiedica astfel posibila surpare a construcţiei. Ar fi o nenorocire. Dar numai pentru cei care cunosc zona. Prea puţini, din păcate.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte: Vehiculele electrice vor reduce poluarea cu peste 20%

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte, specialist IT&C

Pune o intrebare