Absenteismul avantajeaza partidele mici si mijlocii

Peste 30% din populatia cu drept de vot este asteptata duminica la alegerile pentru PE. Procentul estimat urmeaza trendul european, fiind foarte apropiat de media ratei de participare din statele comunitare. In majoritatea pronosticurilor cu privire la prezenta la urne, cota de participare estimata la votul de duminica nu depaseste 25%. Totusi, sociologii contactati de Cotidianul contrazic aceste teorii, sustinind ca aproape 35% dintre romani vor merge sa puna stampila pe buletinul de vot. Chiar daca urmeaza trendul european, rata de absenteism este mare fata de cea de la alegerile parlamentare nationale (peste 50% in 2004). Lipsa prezentei la vot are insa si beneficii, care se traduc in procente in plus pentru partidele mici. Pe de alta parte, referendumul convocat de presedintele Traian Basescu nu va aduce mai multi romani la vot, pentru ca foarte putini stiu ca duminica vor trebui sa aplice de doua ori stampila. „In statele care au intrat in UE in 2004, media ratei de participare la alegerile pentru Parlamentul European s-a situat la 30%, cu variatii puternice intre tari. Potrivit raportului Freedom House, cea mai scazuta prezenta a fost in Slovacia - cu 17%. Intr-un sondaj pe care l-am facut in luna iulie, 46% dintre romani declarau ca sint interesati de alegerile europene. In Romania, prezenta nu va fi ca in Slovacia, dar nici de 46%“, considera Catalin Stoica, directorul Institutului CURS. Sociologul mai spune insa ca „se pot schimba multe in citeva zile“ cite au mai ramas pina la alegeri. Si dupa estimarile Gallup , prezenta la vot va fi intre 30 si 35%, informeaza sociologul Alexandru Toth. Aceleasi procente le da si Mircea Comsa de la MetroMedia Transilvania, care spune insa ca nu se bazeaza pe studii, ci pe discutii cu colegi specialisti. „Alegerile europarlamentare vor fi o experienta interesanta, pentru ca acum probabil vom vedea care sint oamenii care constituie publicul activ al scenei politice. Multi de obicei se duc dintr-o oarecare inertie la vot, cred ca de data asta nu va fi asa“, sustine si sociologul Mircea Kivu. In opinia lui, partidele cu un electorat „putin numeros, dar disciplinat“ vor fi cele mai avantajate de absenta la vot. „Acest context avantajeaza mai degraba partidele noi, in special PLD-ul, care e printre partidele care au avut o campanie electorala mai vizibila“, adauga Kivu. O alta formatiune favorizata de absenteismul la vot este, in opinia lui Toth, UDMR-ul, „care are un electorat foarte disciplinat“. Nu de aceeasi parere este insa sociologul Mircea Comsa, care spune ca rata de prezenta influenteaza destul de putin distributia voturilor finale. Cit priveste cuplarea referendumului convocat de seful statului cu alegerile pentru Parlamentul European, specialistii au pareri impartite. Spre exemplu, reprezentantul MetroMedia Transilvania spune ca prezenta la vot va fi mai mare tocmai datorita plebiscitului. „Potrivit ultimelor studii, 60% din populatie e interesata de votul uninominal, 20% prefera listele si restul spun ca «nu stiu»“, argumenteaza Comsa. La polul opus, Alexandru Toth vine cu exemplul unui sondaj realizat in urma cu o saptamina, cind mai putin de o treime dintre romani stiau ca va avea loc un referendum. Au cazut insa de acord asupra unui aspect, si anume faptul ca sustinatorii presedintelui Basescu gasesc in referendum un motiv in plus sa iasa din casa. In acelasi timp si sustinatorii PNL-ului, spun sociologii, ar putea fi mai motivati sa vina la vot. La rindul lui, Mircea Kivu sustine ca suprapunerea celor doua voturi creeaza confuzie in rindul electoratului, dar ca „s-ar putea ca intr-adevar partidele sustinute de Traian Basescu sa aiba un beneficiu din aceasta confuzie“. De interesul scazut al romanilor pentru alegerile europene se fac vinovati tot politicienii, mai spune Mircea Kivu. „In afara de Becali si Stolojan, la celelalte partide au aparut persoane de rangul doi si atunci e evident ca si capacitatile de mobilizare a resurselor, a activului de partid au fost mai slabe decit la alegerile nationale. Si insasi miza e mai mica“, incheie sociologul.