Observatiile cele mai recente asupra ritmurilor de viata tot mai frenetice ce se intalnesc in tarile dezvoltate surprind fenomenul nasterii lui ‘homo informaticus’: omul intotdeauna conectat la o retea deja internationala fie prin internet sau celular si facand tot mai multe lucruri deodata.
Paradoxal este faptul ca cu cat ritmul devine mai frenetic, cu atat capacitatile cognitiv ale omului slabesc dar acesta nu pare sa fie deranjat de fenomen intrucat conexiunea la internet a devenit aproape o a doua natura.
Pe de alta parte, chiar daca si-ar dori o schimbare, omul societatilor hipertehnologizate descopera ca face parte dintr-un sistem din care cu greu se poate desprinde, intrucat informatia devenind principalul motor al functionarii sistemului, suportul tehnologic devine esential iar dezvoltarea societatii neputincioasa fara el.
Ceea ce in cele din urma e un lucru natural daca ne gandim ca un suport tehnologic sta intotdeauna la baza functionarii societatii umane din cele mai vechi timpuri. Cu toate acestea, istoria umanitatii arata ca omul are nevoie de timp pentru a integra in conceptia sa asupra lumii si in viata de zi cu zi dezvoltarile tehnologiei.
Ritmul ametitor insa in care se dezvolta tehnologia in societatile contemporane lasa tot mai putin timp adaptarii. De altfel, una dintre trasaturile fundamentale a ceea ce incepe sa denumeasca ‘homo informaticus’ este ‘multitasking-ul’, intr-o incercare frenetica de a adapta capacitatile cognitive umane la ritmul tot mai accelerat de functionare al computerului.
Multitasking-ul combinat cu dependenta de internet pot rezulta in cele din urma, cred specialistii, in calculator stie ce inseamna sa trebuiasca sa faci mai multe lucruri deodata: chiar si numai a avea mai multe ferestre deschise, alerte e-mail care explodeaza in fiecare minut, celulare care suna in continuu, necesitatea de a gestiona mai multe informatii in acelasi timp.
Toate acestea impun un mediu stresant in care suntem permanent sub presiunea de a fi intotdeauna conectati, fara a mai putea face diferenta intre serviciu si viata privata. Ceea ce genereaza ceea ce expertii numesc tehnostres.
Situatia devine si mai problematica in cazul tinerilor sub 20 de ani care au crescut cu internetul si celularul, astfel incat acestea au devenit o parte esentiala a felului lor de a fi, a trai si a concepe viata.
Un studiu realizat in Canada asupra a 1.293 de tineri din scolile superioare din Montreal arata ca aproximativ 60% din ei petrec in jur de 20 de ore pe saptamana in fata computerului sau in fata televizorului.
Pentru o treime din ei, orele sar la 40, iar pentru 7% ele ajung chiar la 50 de ore. Cu toate acestea, desi lucrul in diferite companii cere adaptarea la un ritm frenetic realitatea e ca rezultatele sunt tot mai slabe.
Studiile de neurologie arata ca creierul uman are o anumita limita de adaptabilitate si de rapiditate a gestionarii informatiilor, in caz de supraincarcare el blocandu-se. Un sentiment deja cunoscut de tot mai multi oameni.
Pierderile pe care le sufera economia sunt si ele destul de mari, o companie americana, Basex, calculand ca intreruperile sarcinilor la locul de munca din cauza tehnostresului si multitasking-ului costa economia americana nu mai putin de 588 de miliarde de dolari pe an.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
