Stiinta si nu metafizica va gasi raspunsul la intrebarile fundamentale, in cateva sute de ani, spune matematicianul Nicusor Dan. Cu o rezerva, totusi: poate ca reprezentantii ei nu vor sti sa il exprime pe intelesul celorlalti.
Ce este matematica ?
O intrebare doar aparent triviala. Intrebati-l de pilda pe Nicolae Manolescu. Habar n-are, altfel n-ar fi spus ca matematica nu are nici un rol formativ. Prin urmare:
Personajele
Matematica lucreaza cu numere, dar nu se reduce nici la contabilitate, nici la statistica. Lucreaza cu simboluri (cum e odioasa integrala), dar nu se reduce la calculul simbolic. Prejudecatile corectate mai sus nu sunt total false, ci reflecta etape ale evolutiei matematicii.
Omul a inceput sa masoare lumea prin numarare. Realitatea descoperita devenea mai complexa, numarul devenea si el mai complex: au aparut numerele rationale, reale, complexe.Realitatea s-a aratat mai complexa decat numerele puteau s-o reprezinte si au aparut simbolurile, iar apoi alte structuri mai cuprinzatoare ale realitatii. Ele sunt personajele. Am descoperit totodata
Miza
Scopul matematicii este studiul structurilor care modeleaza realitatea fizica. Matematica descrie lumea, dar nu intr-o descriere naturalista. Dimpotriva, este un studiu in adancime al resorturilor intime ale acesteia.
Agasati de dezordinea, prea orizontala, in care se gaseau diversele enunturi matematice, grecii antici au inventat regula jocului, care este deductia logica. Folosind-o, rezultatele au fost asezate intr-un tablou vertical numit sistemul axiomatic. Totusi, argumentatia ii este perfect logica, dar matematica nu se reduce la logica. Matematica este exacta, dar nu se reduce la algoritmica.
Regizorul
Se reduce totul la lumea fizica? O intrebare la care stiinta (nu metafizica) va gasi raspunsul in cateva sute de ani. Chiar si atunci, matematicianul nu va putea accesa simultan limbajul cercetarilor asupra structurii intime a lumii fizice si limbajul natural al intrebarilor esentiale ca sens, moarte etc.
E condamnat sa traiasca tensiunea distantei intre ele. Ce are in schimb? Momentele fulguratice in care intimitatea cu obiectul sau de studiu devine aproape perfecta, cand vede. Activitatea sa depaseste atunci granita esteticului si devine forma autentica de cunoastere.
Ce mai avem de studiat?
Matematica evolueaza intr-un proces in trei timpi, repetat la nesfarsit. Exista obiecte matematice cu manifestari analoage si oamenii cauta explicatia (faza exploratorie). Dupa apropierea intima de aceste obiecte, niciodata fara multa munca, cineva are intuitia unui sistem care sa le cuprinda (conjectura). Alti matematicieni, inzestrati cu multa tehnica, construiesc riguros acest sistem (teorema). Apoi incep sa-i studieze proprietatile, observa analogii cu alte obiecte.
Deci, contrar aparentelor,
Exista matematicieni care intreaba si matematicieni care raspund. Vom termina de studiat atunci cand cunoasterea se va fi incheiat, probabil niciodata. N-ar fi pacat?
La ce bun?
Intrebare inutila daca admitem utilitatea culturii, caci matematica este cunoastere autentica, deci fapt de cultura. Mai mult, obiectele matematice sunt produsele culturale cu cea mai mare adancime. Care este de exemplu numarul maxim de suprapuneri simultane (pe verticala) de observatie, analogie, deductie si referinta culturala intr-un roman mare? 10? 20? In comparatie, exista obiecte matematice care au sute de straturi de inovatie si deductie suprapuse.
Ceva utilitar totusi?
1. Nu se stie niciodata cand descoperirile stiintelor fundamentale vor fi aplicate. Cand Maxwell a inventat campul electromagnetic la 1860, a afirmat convins ca descoperirea sa nu va fi aplicata niciodata. A stat la baza televiziunii, a satelitilor, a numeroase aplicatii medicale.
2. Nivelul cercetarii fundamentale dintr-o tara este corelat cu nivelul universitatilor, care e corelat cu nivelul profesorilor de liceu si scoala generala, care e corelat cu nivelul general de educatie. Adica cine are cercetare fundamentala are si educatie, cine nu, nu.
Si Romania?
Romania are de ales daca vrea sa castige Eurovisionul sau vrea sa contribuie la marea cultura a lumii. La fel de important, Romania are de ales intre a produce camasi si autoturisme pe banda rulanta a altora sau a intra in circuitul creatorilor de tehnologie.
Nu va ajunge niciodata acolo prin reducerea orelor de matematica si stiinte fundamentale din scoala. Nu va ajunge niciodata acolo neglijandu-si cercetarea fundamentala si elitele. O data pe an, politicienii si mass-media se intalnesc cu mult fast cu laureatii olimpiadelor internationale. Mai departe, nimic.
Scoala Normala Superioara Bucuresti, universitate complementara adresata fostilor olimpici , functioneaza din 2001 si nu a primit inca nici o finantare publica, desi a primit finantare de la celebra Clay Foundation.
Ceva despre viitor
La Congresul International din 1900, marele Hilbert a propus o lista de 23 de probleme care au influentat dezvoltarea matematicii secolului 20. In 2000, nemaiexistand un Hilbert, o comisie de mari matematicieni a propus o lista de 7 probleme „pentru secolul 21“. Clay Foundation acorda premii de un milion de dolari pentru rezolvarea fiecareia. Pariez ca (comisia a fost mai putin vizionara decat Hilbert) 5 dintre cele 7 probleme vor fi demonstrate pana in 2030.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
