Un nou studiu genetic sugereaza ca in regiunile Siberiei de azi traiau doua grupuri distincte de mamuti, unul dintre ele disparand cu mult timp inainte de aparitia omului.
In cazul in care sunt veridice, cercetarile demonstreaza ca nu oamenii au fost cauza disparitiei stramosilor elefantilor, cum se credea pana acum.
In comunitatea stiintifica era impamantenita teoria ca mamutii formau un grup omogen, dar o echipa internationala de cercetatori a studiat ADN-ul mitocondrial pentru a da la iveala o noua priveliste a anticilor pachidermi, informeaza Livescience.
Oamenii de stiinta au extras ADN-ul din cateva probe de par apartinand mai multor specimene de mamuti lanosi ce au trait pe o regiune intinsa din Siberia. Au fost comparate 18 genomuri complete de ADN mitocondrial pentru a rezulta ca au existat doua grupuri distincte de mamuti.
Stephan Schuster de la Universitatea de Stat Penn spune ca “Populatia a fost impartita in doua grupuri, pentru ca una sa dispara acum 45.000 de ani, cu multi timp inainte ca oamenii sa-si faca aparitia in regiune”.
Geneticienii au descoperit ca fiecare grup de mamuti in parte aveau o diversitate genetica foarte mica, legaturile de rudenie fiind foarte stranse. Wibb Miller, de la aceeasi universitate, spune ca “Aceasta diversitate genetica scazuta este surprinzatoare pentru ca mamutii lanosi au fost extraordinar de raspanditi: din Europa de Vest prin Stramtoarea Bering in Siberia si ajungand in America de Nord”.
E posibil ca tocmai aceasta varietate genetica scazuta sa fi fost si cauza pentru care in cele din urma mamutii nu au mai putut face fata provocarilor biologice. Cercetarile arata de asemenea ca diversitatea genetica scazuta a celor doua grupuri de mamuti este extrem de asemanatoare cu aceea prezentata de elefantii din Asia si India din zilele noastre – un posibil indiciu pentru greutatea cu care aceste specii se mentin.
Geneticienii spun ca prima grupa de mamuti, si cea mai mica, a murit inainte de cealalta cel mai probabil datorita unei decadente genetice care nu a mai permis varietatea si care a dus in cele din urma la imposibilitatea de a mai face fata provocarilor de mediu.
Profesorul Schuster spune ca “descoperirea este in mod particular interesanta datorita faptului ca scoate din discutie factorul uman si sustine ca cea mai probabila cauza a extinctiei modificarile climatice si bolile”.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
