Big Brother e incompetent, dar sefii il tin in brate

Sapte din zece criminali ale caror exista in evidenta politiei pot trece neobservati de camerele de supraveghere, releva un studiu german. Sistemele informatice considerate a fi capabile sa identifice fetele suspectilor raspinditi intr-o mare de oameni s-au dovedit a fi ineficiente, relateaza Agentia France Presse, citata de NewsIn. Imaginea unui terorist sau a unei persoane date in urmarire, surprinsa de o camera de luat vederi, ar trebui sa fie recunoscuta imediat de computerul politiei, pe care au fost in prealabil inregistrate datele suspectului. Politia germana (BKA) s-a convins insa de contrariu. Timp de patru luni, BKA a desfasurat o simulare cu ajutorul a 200 de voluntari, ale caror date biometrice fusesera inregistrate in prealabil. Acestia foloseau zilnic gara din localitatea Mainz, purtind la ei cite un emitator electronic, care transmitea un semnal de fiecare data cind treceau prin fata camerelor de supraveghere. Astfel, ofiterii nemti au putut numara de cite ori sistemul informatic nu i-a recunoscut pe „cobai“. Indicele mediu de identificare a fost de 30%, a anuntat comandantul BKA, Joerg Ziercke. In timp ce in conditii de luminozitate optima proportia de recunoastere a suspectilor a fost de aproximativ 60%, seara si noaptea, proportia cazurilor de suspecti „prinsi“ nu a fost mai mare de 20%. Rezultatele simularii au fost catalogate de Ziercke drept „neconcludente“. Pentru ca fortele de ordine sa recomande autoritatilor politice sa adopte un astfel de sistem, ar fi trebuit ca rata de recunoastere sa fie „apropiata de 100%“, a explicat comandantul politiei germane. Testul organizat de BKA in perioada octombrie 2006 - ianuarie 2007 a costat 210.000 de euro si este considerat o premiera in Europa. Mijloacele biometrice utilizate in identificarea teroristilor au multe carente, cea mai grava fiind chiar faptul ca bazele de date ale politistilor nu contin datele tuturor atacatorilor. Nici pasapoartele securizate nu s-au aratat atit de sigure pe cit se credea. Ideea utilizarii lor apartine Statelor Unite, care dupa atacurile de la 11 septembrie au decis introducerea acestor documente ca masura impotriva terorismului. Americanii sustineau atunci ca cipurile inglobate de e-passports poarta semnatura digitala a tarilor in care au fost eliberate si vor ajuta autoritatile sa distinga intre documentele oficiale si cele falsificate. Recent insa, un grup de cercetatori in criptografie (scriere secreta cu ajutorul unui cod de semne conventionale) de la Universitatea Catolica din Louvain a descoperit lacune serioase de securitate in pasapoartele biometrice belgiene. Actele belgienilor emise intre sfirsitul lui 2004 si vara lui 2006 nu aveau nici un sistem de securitate care sa protejeze datele personale incluse in microcipul pasaportului, iar cele emise dupa aceasta perioada erau prevazute cu sisteme de securitate care pot fi depasite relativ lejer. Mai mult, anul trecut, Lukas Grunwald, un consultant german in securitate IT, a demonstrat public ca datele continute de pasapoartele biometrice sint usor de copiat, etichetind aceasta tehnologie drept „o mare risipa de bani“. Grunwald a povestit publicatiei „Wired“ ca i-au trebuit doar doua saptamini pentru a-si da seama cum sa cloneze cipurile cu pricina, subiectul testului fiind un pasaport german dotat cu noua tehnologie. Expertul in securitate a cumparat un dispozitiv de citire a datelor biometrice folosit la punctele de , facind comanda direct la fabricant, si a rulat programul folosit de autoritati, numit Golden Reader Tool, pentru a copia datele de pe cipul pasaportului. In plus, preciza Grunwald, un echipament de citire poate fi incropit chiar si cu 200 de dolari, iar metoda de falsificare este valabila pentru orice e-passport, din moment ce toate vor folosi acelasi standard. In ciuda erorilor actualelor tehnologii biometrice, autoritatile din mai multe state se straduiesc sa le perfectioneze. Astfel, Uniunea Europeana este aproape de a crea cea mai mare baza de date biometrice prin adoptarea unui pachet legislativ. Este vorba de Visa Information System, un sistem ce va inmagazina date biometrice (fotografii si amprente) si informatii personale precum nume, adresa si ocupatie pentru 70 de milioane de persoane ce ar putea vizita statele membre UE pe baza de viza sau ar putea tranzita spatiul Schengen . Mai mult decit atit, baza de date va include pentru fiecare persoana decizia luata de statul membru responsabil sa emita, sa refuze, sa anuleze sau sa prelungeasca o viza. Cetatenii din mai mult de 100 de tari au nevoie de viza pentru a intra in Uniunea Europeana. Sistemul legislativ a fost adoptat de Parlamentul European si a primit acordul Consiliului de Justitie si Afaceri Interne, urmind sa fie aprobat de guvernele statelor membre. Totodata, luna trecuta, Uniunea Europeana a adoptat ca lege Tratatul de la Prüm, semnat pe 27 mai 2005 de catre Belgia, Germania, Spania, Franta, Luxemburg, Olanda si Austria, care a permis sectiilor de politie din aceste tari sa compare si sa schimbe informatii mult mai usor. Noua lege are la baza impartasirea europeana de informatii privind amprentele, ADN-ul si inmatricularile vehiculelor, statele membre avind trei ani la dispozitie pentru a adapta legislatia interna la noua regula. Cu amprentele in portofel E-passport-ul presupune introducerea in fila informatizata a pasaportului a unui cip electronic invizibil care contine aceeasi fotografie care exista pe fila respectiva, insa in format electronic. Aceasta este color, are dimensiunile 35/45 mm si contine imaginea faciala a persoanei privite din fata, cu capul descoperit si cu ochii deschisi. Mai mult, cipul electronic incorporeaza si amprentele degetelor de la fiecare mina. Aminare Desi trebuia sa le introduca inca din 2007, Romania va emite abia de la 1 ianuarie 2008, din cauza esuarii licitatiilor organizate pentru firma care va asigura detaliile tehnice pentru confectionarea lor.