Vacante & Calatorii

#harti #muzeu harti # Muzeul Hartilor din Bucuresti

Expertul Acasa.ro, Bogdan Stanciu: Hartile vechi suscita discutii intense intre vizitatori

Muzeul National al Hartilor si Cartii Vechi a luat fiinta in 2003, cand familia Nastase a donat colectia personala de harti vechi statului roman, cu scopul crearii acestei institutii. Ulterior, colectia a fost imbogatita din alte donatii, numarul exponatelor ajungand acum la peste 800. Muzeul Hartilor din Bucuresti se gaseste pe strada Londrei, la numarul 39, o strada cu un aer linistit, foarte burghezo-mosieresc, gratie vilelor interbelice de pe ambele trotuare.

Expozitia incepe chiar din holul parterului, unde se afla si casa de bilete, si se intinde pe trei niveluri. Primul este dominat de harti in care tarile Romane sunt prinse in context international, de la Imperiul Roman la spatiul central-european, dar exista si harti ale Daciei sau ale triburilor trace. La primul etaj sunt expuse mai ales harti referitoare la cele trei mari provincii istorice romanesti – Transilvania, Valahia si Moldova – si Bucuresti. Ultimul etaj este dedicat hartilor internationale si celor de razboi, dar aici se afla si o serie de litografii, vedute si gravuri.

Hartile dateaza, fara exceptie, de dupa aparitia tiparului, si cuprind lucrari celebre, de la „clasici” ca Honterus, Ortelius, Munster, Sambucus, Pannonius etc., pana la – de exemplu – o extrem de detaliata harta de mari dimensiuni a Valahiei, intocmita de armata chezaro-craiasca, pe care am regasit-o si in alta sala, copiata de cartografii romani.

O alta harta imensa este cea a Moldovei (cu Basarabia), de secol XIX, daca nu ma insel, si care mi s-a parut foarte fragil amplasata, pe doua scaunele, gata sa pice la cel mai mic cutremur.

Sunt expuse originale ale celor mai cunoscute harti ale Transilvaniei, Valahiei, Moldovei, Romaniei, Ungariei (cu Transilvania inclusa), dar si ale Imperiului Roman, ale triburilor tracice, ale statelor din Vestul Europei sau ale unor tari asiatice. Unele sunt chiar in dublu exemplar, altele sunt identice, dar in culori diferite, deoarece la un moment dat exista obiceiul ca hartile sa fie realizate doar in alb si negru, ramanand la latitudinea proprietarului daca le va colora sau nu. Exista harti realizate de un cartograf si apoi doar copiate de altul. Harti cu greseli imense sau de o precizie milimetrica, schematice sau opulente, ceva mai mari decat un timbru, sau, dimpotriva, cat o camera. Multe dintre ele au si o reala valoare artistica, dincolo de cea geografica si istorica.

Pe scarile care duc de la parter la etajul I se regasesc reproducerile artistice dupa carele alegorice ale corporatilor care au defilat la incoronarea regelui Carol I. Salile muzeului sunt vegheate de busturile din bronz ale unor mari geografi, cartografi sau exploratori, de la James Cook la Ptolemeu sau Mercator. Un glob pamantesc primit de Ion Iliescu de la Francois Mitterand impodobeste una dintre incaperile de la parter. Din loc in loc, un sextant, un ochean, o piesa de mobila veche sau o macheta de corabie completeaza expozitia.

Atmosfera din interiorul vilei este de realitate paralela – la doi pasi de bulevardele agitate ale capitalei, cativa vizitatori se perinda printr-un sir de sali cu ambianta de salon literar parasit, avand tavane pictate cu motive astrologice si geamuri cu vitralii.

Se vorbeste pe ton scazut despre reprezentarile geografice ale Europei de la sfarsitul secolului al XVII-lea sau despre raspandirea sistemului de cai ferate in Europa Centrala, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Dusumeaua scartaie sub pasii unei doamne care cauta obsesiv Aradul pe orice harta si se entuziasmeaza de fiecare data cand il gaseste.

Pe langa sumedenia de harti, care pot satisface pretentiile celor mai cusurgii pasionati de istorie si geografie, muzeul expune si o serie de stampe, litografii, vedute si gravuri. Intre acestea am remarcat cele mai cunoscute reprezentari tarziu-medievale ale Clujului si Oradei. De altfel, stampa lui Houfnagel, care a consacrat orasul de sub Feleac ca „Transilvaniae civitas primaria”, este reprodusa chiar pe biletul de intrare in muzeu.

Alta stampa a aceluiasi autor, cea infatisand Oradea, este reprodusa pe o carte postala cartonata, care poate fi cumparata de la muzeu. Aceasta carte postala, si inca una, reprezentand o harta a peregrinarilor apostolului Pavel, realizata de Abraham Ortelius, sunt, de altfel, singurele suveniruri care se pot cumpara de la muzeu.

Vila care adaposteste colectia de harti are la randul ei o poveste interesanta. Potrivit celor spuse de curatoarea muzeului, a fost ridicata in anii celui de-al doilea razboi mondial de un negustor bogat, care in 1945, din motive obiective, si-a luat talpasita spre Argentina, donand casa sa statului sud-american. O lunga perioada aici a functionat consulatul Argentinei, imobilul intrand in posesia statului roman dupa zeci de ani, cu ocazia unui schimb de proprietati. A fost din nou reprezentanta diplomatica, pentru alte state, iar in 2003 a fost identificata ca un amplasament potrivit pentru muzeu.

Intrarea costa cinci lei, iar o vizita completa poate dura si trei ore. In Europa mai exista doar trei muzee cu aceasta tematica, asa ca e pacat sa il ratati, daca aveti drum prin Bucuresti.

Citeste mai multe articole despre atractii turistice din Romania si nu numai pe cluj.travel!

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  
  •   comentarii
bogdan stanciu

Contacteaza-ne

Cauta-ti perechea