Degenerescenta maculara este o afectiune oftalmologica in care macula – zona centrala a retinei responsabila cu vederea detaliilor fine si a culorilor – incepe sa se degradeze. Boala apare cel mai frecvent dupa varsta de 50–60 de ani, motiv pentru care este adesea numita si boala varstnicului.
Afectiunea afecteaza vederea centrala, dar lasa vederea periferica intacta. Cu alte cuvinte, pacientul nu isi pierde complet vederea, dar activitatile care necesita claritate – cititul, condusul sau recunoasterea fetelor – devin tot mai dificile.
O boala ireversibila, dar controlabila
Degenerescenta maculara provoaca o degradare ireversibila a zonei centrale a retinei. Cu toate acestea, evolutia bolii poate fi incetinita semnificativ prin diagnostic timpuriu si tratament corect.
Macula contine celule fotoreceptoare de tip „con”, responsabile de vederea clara si colorata. Odata ce aceste celule se deterioreaza, vederea centrala scade. Procesul poate fi lent sau rapid, in functie de forma bolii si de starea generala a pacientului.
De ce apare degenerescenta maculara
Cauzele sunt complexe si tin atat de inaintarea in varsta, cat si de factori genetici si de stil de viata.
Printre cei mai importanti factori de risc se numara:
- circulatia sangvina deficitara;
- istoricul familial de boala (aprox. 20% dintre pacienti au o ruda apropiata afectata);
- fumatul activ sau trecut;
- hipertensiunea arteriala si bolile cardiace;
- colesterolul crescut si alimentatia saraca in antioxidanti;
- obezitatea;
- pigmentatia foarte deschisa a irisului;
- interventiile recente pentru cataracta.
S-a observat ca persoanele fumatoare au un risc de trei ori mai mare de a dezvolta boala, iar efectul fumatului se mentine chiar si la cativa ani dupa renuntare.
De asemenea, acumularea unor depozite de grasimi sub retina (druseni moi) favorizeaza aparitia formelor exudative – cele mai agresive.
Cum se manifesta boala
Primele simptome pot fi discrete. Pacientul observa ca:
- imaginea centrala devine usor incetosata;
- are nevoie de mai multa lumina pentru citit;
- culorile par mai sterse;
- liniile drepte par usor curbe;
- in centrul campului vizual apar pete intunecate sau luminoase.
In timp, aceste modificari se accentueaza si activitatile care necesita claritate vizuala devin tot mai dificile.
Tipuri de degenerescenta maculara
Exista doua forme principale:
Forma uscata (nonexudativa)
Este cea mai frecventa, intalnita la aproximativ 85–90% dintre pacienti. Evolueaza lent, pe masura ce se acumuleaza druseni sub retina si celulele fotoreceptoare se uzeaza.
Simptomele sunt adesea subtile la inceput, motiv pentru care sunt descoperite frecvent la controale de rutina.
Forma umeda (exudativa)
Apare la 10–15% dintre pacienti, dar este mult mai agresiva. Se formeaza vase de sange anormale sub macula, care pot sangera sau elibera lichid, ducand la distorsionarea rapida a imaginii centrale.
In lipsa tratamentului, pierderea vederii centrale poate surveni in cateva luni.
Cum se stabileste diagnosticul
Diagnosticul este pus de medicul oftalmolog in urma examinarii fundului de ochi si a unor investigatii specifice, precum:
- Tomografia in coerenta optica (OCT) – arata detalii ale maculei, prezenta drusenilor sau a lichidului subretinian;
- Angiografia cu fluoresceina – evidentiaza vasele de sange anormale;
- Testul Amsler – ajuta la depistarea distorsiunilor vizuale.
Aceste investigatii sunt esentiale nu doar pentru diagnostic, ci si pentru urmarirea evolutiei in timp.
Optiuni de tratament
Tratamentul depinde de forma bolii:
Pentru forma uscata
Nu exista o vindecare completa, dar evolutia poate fi incetinita. Medicul recomanda:
- renuntarea la fumat,
- o dieta bogata in antioxidanti, luteina si zeaxantina (spanac, varza kale, oua, morcovi, fructe colorate, peste gras, nuci, seminte),
- controlul tensiunii si al colesterolului,
- suplimente AREDS2, in stadiile intermediare.
Pacientii pot folosi si ajutoare optice pentru vedere redusa – lupe, filtre sau ochelari speciali pentru citit si contrast.
Pentru forma umeda
Tratamentul standard este reprezentat de injectiile intravitreene cu substante anti-VEGF (ranibizumab, aflibercept etc.). Acestea opresc formarea vaselor anormale si stabilizeaza vederea. Procedura este nedureroasa, efectuata sub anestezie locala, iar rezultatele sunt adesea foarte bune daca tratamentul incepe la timp.
In unele cazuri se pot folosi tratamentul laser sau fototerapia dinamica, insa mai rar, in situatii selectionate.
Protectia ochilor si stilul de viata
Pe langa tratament, protectia maculei are un rol major. Se recomanda:
- ochelari de soare cu protectie UV;
- ochelari cu filtre pentru lumina albastra (pentru cei care petrec mult timp la ecrane);
- iluminare adecvata la citit;
- control medical periodic, mai ales dupa 50 de ani.
Aceste masuri reduc stresul oxidativ asupra retinei si ajuta la mentinerea vederii cat mai mult timp.
Cum afecteaza viata de zi cu zi
Boala nu duce, de regula, la orbire totala, dar scaderea vederii centrale afecteaza activitatile de zi cu zi si independenta pacientului. Cititul, recunoasterea fetelor sau condusul pot deveni dificile.
In stadii avansate, pot fi utile programele de reabilitare vizuala si dispozitivele speciale care ajuta la folosirea vederii periferice.
Degenerescenta maculara este o boala a varstei care necesita atentie si monitorizare. Desi nu poate fi vindecata, evolutia sa poate fi controlata prin tratament corect, stil de viata sanatos si controale oftalmologice regulate.
Daca ai peste 50 de ani si observi modificari ale vederii, pete centrale sau deformarea liniilor drepte, nu amana consultul oftalmologic. In Bucuresti, te poti adresa cabinetului EURO-OPTICS, pe Str. Dr. Panait Iatropol, Nr. 21, Sector 5, unde poti beneficia de investigatii moderne (OCT, angiografie, topografie corneana) si de un plan de monitorizare personalizat.
FOTO: euro-optics.ro
Advertorial
