Andreea Marin a transmis pe retelele de socializare un mesaj plin de tristete privind situatia copiilor si mamelor din Ucraina, dupa ce tara a fost atacata de Rusia.
„Viata a milioane de copii din Ucraina este in pericol, dar si a celor care pleaca din tara lor, lasand tot ce au trait pana acum in urma. Pleaca inspaimantati, nestiind unde vor ajunge, ce mai inseamna cuvintele "viitor" si "speranta". Nu sunt cuprinsi de teama de ieri, ci cosmarul si-a facut loc in inima si in mintea lor de multa vreme, se asteptau la raul ce nu putea fi definit decat prin ingrijorarea de fiecare zi a parintilor lor.
Niciodata nu mi-am inchipuit ca voi vorbi cu copilul meu despre un razboi atat de aproape de noi. Ca voi fi intrebata daca va trebui sa plecam de acasa. Credeam ca nu exista mai dureros si mai greu, decat ceea ce am intalnit in Africa cea saraca, fara medicamente care salveaza vieti, fara curent electric si apa potabila. Sau decat ce am simtit intrand in ruinele caselor distruse de tsunami in Asia. Dar copii dezradacinati de razboi nu, nu ma gandisem ca voi intalni in aceasta viata... Si mame, ca si mine, cu lacrimi in ochi si suflete ingenuncheate de teama.
In Ucraina, folosirea armelor grele transforma infrastructura esentiala de apa in ruina si scolile devin triste si parasite. Daca luptele nu inceteaza, zeci de mii de familii ar putea fi stramutate fortat, cum deja se intampla, iar nevoile umanitare cresc dramatic in fiecare zi. Mii de refugiati vin si spre Romania, unii cauta sa ramana, altii tranziteaza tara, sunt oameni tristi, speriati, dezorientati si fara niciun bagaj catre noua destinatie in viata.
Sustin UNICEF, care s-a mobilizat de urgenta pentru a ajuta prin:
-transportul de apa potabila catre zonele afectate de conflict;
-asigurarea de provizii pentru sanatate, igiena si educatie in situatii de urgenta;
-colaborarea cu autoritatile locale, pentru a asigura ajutor imediat pentru copii si familiile lor;
-terapie psihologica pentru copiii traumatizati, prin echipe mobile”, a scris Andreea Marin pe Facebook.
