Vacante & Calatorii

#pesteri #Padurea Craiului #pesteri Padurea Craiului #Muntii Craiului

Expertul Acasa.ro, Bogdan Stanciu: Prin tainitele craiului

Pesterile din zona Padurea Craiului contureaza un traseu turistic spectaculos, prin maruntaiele Muntilor Apuseni, intr-un taram de legenda. Povestea spune ca a fost odata un crai bun care imparatea peste o tara unde jumatate de oameni erau buni si jumatate erau rai. Intr-o buna zi, cei rai l-au alungat de pe tron pe craiul cel bun, cu toti semenii sai deschisi la suflet, calzi, primitori si destoinici. Craiul si-a gasit refugiu, impreuna cu oamenii sai buni intr-o padure neasemuit de frumoasa, departe in munti, unde au trait in pace si armonie cu toate vietuitoarele: lupii si caprioarele, rasii, ursii, castorii… Padurea aceea ar fi Padurea Craiului, spune povestea.

 


Geografia este, insa, o stiinta, si nu crede in basme, asa ca defineste Muntii Padurea Craiului ca fiind o grupa bine individualizata a Muntilor Apuseni, in nord-vestul acestora. Pe harta, Padurea Craiului arata ca un deget intins de Carpati spre uriasa Campie Panonica. Altitudinea lor medie este de numai 550 de metri, asa ca nu par mai mult decat niste biete dealuri, daca e sa le compari cu rudele mai spatoase din Bucegi sau Fagaras.

Nicio paguba, fiindca bogatia Padurii Craiului nu sta in piscuri semete si hauri ametitoare, ci se afla in strafunduri, in tainite vechi de cand lumea, ascunse privirii.

Pesterile sunt comorile din Padurea Craiului, cu care zona a fost daruita din plin. In apropiere de Suncuius, Vadu Crisului, Rosia sau Meziad, o serie de pesteri amenajate turistic asteapta vizitatorii sa descopere povesti vechi de cand lumea, fapturi care starnesc fiori sau creatii delicate ale naturii, cum nu se mai gasesc niciunde.

In sufrageria celor demult dusi

Unguru Mare este una dintre pesterile din apropiere de Suncuius care atrage cei mai multi vizitatori. De anul trecut, se afla in custodia  unei firme private si nu poate fi vizitata fara insotitor. In timpul sezonului turistic, ghidul se afla in permanenta la datorie, in cabana de lemn de unde porneste o punte de fier peste Cris, care se opreste chiar in gura pesterii. In afara sezonului, lucrurile sunt mai complicate, deoarece ghidul trebuie sunat sa vina pentru a permite vizita. In general, in extrasezon sunt admise doar grupurile mari, dar, dupa o negociere scurta, ghidul se lasa induplecat sa vina la pestera si pentru doua persoane. „Curentul e foarte scump si cu banii pe doua persoane nu castigam cat cheltuim cu iluminarea pesterii”, spune cu condescendenta Aron Ciucur, ghidul pesterii, care sta in Balnaca, localitate situata in imediata apropiere a pesterii.


Trecut de 60 de ani, ghidul are o mustata carunta in stil Ion tiriac, e sfatos ca un bunic si isi lauda marfa ca un negutator levantin. „Aici o sa va arat cateva lucruri pe care nu o sa le mai vedeti niciunde altundeva in lume”, promite, in timp ce descuie usita de metal care blocheaza accesul pe puntea de fier.

Portalul pesterii este unul dintre cele mai mari din Romania si te face sa te simti cat o furnica. „Are 33 de metri latime, pe 22 inaltime”, puncteaza ghidul, multumit de uluiala vizitatorilor. Candva, nu cu mult timp in urma, la intrarea in pestera era amenajata o mica expozitie cu obiecte arheologice descoperite aici, dar in urma cu 2-3 ani, aceasta a fost vandalizata. „Nimeni nu stie cine si de ce a facut-o, firma noastra administreaza pestera numai de un an, vitrinele au fost sparte inainte”, explica ghidul, dupa care purcede la prezentarea pesterii. In prima sala se vad o multime de pietre arse de foc. „Doua secole, aici a ars focul fara sa se opreasca, domnilor, fiindca pestera, ca sa stiti, a fost locuita pana in secolul al VI-lea inainte de Christos”. Apoi arata cu o lanterna spre o gaura in partea de sus a pesterii, care aduce cu harta României: „Vedeti ce avem aici? Unde mai gasiti asa ceva?”

Cei care au locuit acum doua milenii si jumatate in pestera Unguru Mare au adaptat-o nevoilor lor, ca pe o casa. Astfel, prima sala era cea unde se tinea focul permanent aprins. Tot acolo au fost descoperite rasnite din piatra pentru cereale si/sau seminte. In capatul primei sali, micul fir de apa care curge prin pestera formeaza o cascada miniaturala, care se prelinge pe un pat de piatra, alb ca laptele. „Este crisit, cel mai gros strat de crisit. Crisitul se gaseste numai la noi, in Apuseni”, explica ghidul. Dupa cascada, urmeaza o sala care era folosita ca o cetate, gratie unui flanc al pesterii, ridicat ca o cazemata, la adapostul caruia aparatorii se puteau ascunde. „Aici au fost gasite vârfuri de sulita si topoare de piatra”, puncteaza ghidul.

Urmeaza apoi o zona de locuit, mult mai mica decat prima sala. Potrivit ghidului, aici au fost descoperite in 1958 structuri de lemn si urme de animale, dar si de oase subtiri, folosite ca ace de cusut. Era probabil o zona de locuire de zi cu zi. Acum nu locuiesc aici decat câtiva lilieci, dintre care unii isi iau zborul, speriati de blitzul aparatului foto. in pestera traieste o colonie de 70-80 de lilieci.

Din aceasta „camera de zi”, printr-un tunel scurt se ajunge la o nisa, unde au fost gasite diferite recipiente cu seminte, semn ca acolo se afla ceea ce s-ar numi in ziua de azi camara locuitorilor.

Inainte de intoarcerea in lumea de afara, se poate arunca o scurta privire spre ultima incapere vizitabila, unde era depozitata in urne cenusa celor morti. Din pestera sa viziteaza 400 din totalul de 800 de metri.

In sezonul turistic, se poate campa pe platoul din fata pesterii, iar pe Cris se poate face rafting sau kayaking. „Anul acesta speram sa terminam de dus apa si canalizarea, astfel incât sa avem si dusuri civilizate in camping”, incheie ghidul Aron Ciucur.

In apropiere, la 20 de minute de mers cu masina se gaseste o alta pestera amenajata turistic, cea de la Vadu Crisului, dar si Pestera Vantului, cea mai lunga din tara.

 


Descopera aici si alte pesteri ale taramului de basm.

Bogdan Stanciu 

Va astept cu mai multe detalii, pe cluj.travel

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  
  •   comentarii
bogdan stanciu

Contacteaza-ne

Cauta-ti perechea