Potrivit specialistilor, oceanele reprezinta cel mai fidel barometru al incalzirii globale, deoarece absorb cea mai mare parte a excesului de energie produs de emisiile de carbon generate de activitatea umana. Datele analizate indica faptul ca peste 90% din caldura suplimentara acumulata de planeta ajunge in oceane, un proces care are efecte directe asupra climei, ecosistemelor marine si comunitatilor umane de pe coasta.
„In fiecare an, planeta se incalzeste - stabilirea unui nou record a devenit un record doborat”, a declarat profesorul John Abraham de la Universitatea St. Thomas din Minnesota, SUA, potrivit Guardian.
De ce incalzirea oceanelor este un semnal de alarma major
Faptul ca oceanele absorb aproximativ 90% din incalzirea globala le transforma intr-un indicator-cheie al evolutiei crizei climatice. Spre deosebire de atmosfera, care este influentata mai puternic de variatii naturale precum ciclurile El Niño si La Niña, oceanele acumuleaza caldura pe termen lung, oferind o imagine clara asupra tendintelor climatice reale.
Incepand cu anul 2000, aproape fiecare an a stabilit un nou record in ceea ce priveste continutul de caldura oceanica. Acest lucru sugereaza ca procesul de incalzire este constant si accelerat, iar oprirea lui este posibila doar prin reducerea drastica a emisiilor de gaze cu efect de sera pana la niveluri apropiate de zero.
Efectele directe ale oceanelor mai calde
Cresterea temperaturii oceanelor are consecinte majore la nivel global. Caldura suplimentara intensifica uraganele si taifunurile care afecteaza zonele de coasta, determina precipitatii extreme si inundatii severe si favorizeaza aparitia unor valuri de caldura marine tot mai lungi si mai frecvente. Aceste fenomene duc la distrugerea recifelor de corali si la pierderi masive de biodiversitate marina.
Totodata, incalzirea apei de mare contribuie semnificativ la cresterea nivelului oceanelor prin expansiune termica, un proces care ameninta direct orasele de coasta si insulele joase, unde traiesc miliarde de oameni.
Oceanele, mai fierbinti ca oricand in istoria recenta
Desi masuratori instrumentale precise ale temperaturii oceanelor exista abia din a doua jumatate a secolului XX, datele indirecte si reconstructiile climatice sugereaza ca oceanele se afla probabil la cele mai ridicate temperaturi din ultimii cel putin 1.000 de ani. Ritmul actual de incalzire este considerat fara precedent in ultimii 2.000 de ani.
In contrast, temperatura medie a aerului la suprafata Pamantului este mai volatila. Specialistii estimeaza ca anul 2025 va avea o temperatura medie similara cu cea din 2023, fiind al doilea cel mai cald an de la inceputul masuratorilor moderne in 1850, in timp ce 2024 ramane cel mai cald an inregistrat. Aceasta evolutie este influentata si de intrarea planetei in faza mai rece La Niña a ciclului climatic din Oceanul Pacific.
Cantitatea de caldura absorbita este colosala
„In fiecare an, planeta se incalzeste - stabilirea unui nou record a devenit un record doborat”, a declarat profesorul John Abraham de la Universitatea St. Thomas din Minnesota, SUA, si parte a echipei care a produs noile date. „Incalzirea globala este incalzirea oceanelor”, a spus el. „Daca vreti sa stiti cat de mult s-a incalzit Pamantul sau cat de repede ne vom incalzi in viitor, raspunsul este in oceane.”
Analiza publicata in Advances in Atmospheric Sciences a utilizat date colectate de o retea complexa de instrumente oceanografice, analizate independent de trei echipe de cercetatori. Acestia au evaluat continutul de caldura din primii 2.000 de metri ai oceanelor, stratul in care este stocata cea mai mare parte a energiei termice.
Oamenii de stiinta subliniaza ca energia absorbita de oceane este echivalenta cu de peste 200 de ori cantitatea totala de electricitate consumata anual de intreaga populatie a globului. „Incalzirea oceanelor continua sa exercite impacturi profunde asupra sistemului terestru”, au concluzionat cercetatorii.
Regiunile cele mai afectate de incalzirea accelerata
Incalzirea oceanelor nu este uniform distribuita. In 2025, cele mai afectate regiuni au fost oceanele tropicale, Atlanticul de Sud, Pacificul de Nord si Oceanul de Sud. Acesta din urma, care inconjoara Antarctica, ridica ingrijorari majore in randul cercetatorilor, din cauza prabusirii accelerate a ghetii marine de iarna observate in ultimii ani.
Atlanticul de Nord si Marea Mediterana se incalzesc, de asemenea, intr-un ritm accelerat, devenind tot mai sarate, mai acide si mai sarace in oxigen. „Acest lucru provoaca „o schimbare profunda a starii oceanului, ceea ce face ca ecosistemele oceanice si viata pe care o sustin sa fie mai fragile”, au spus cercetatorii.
Ce urmeaza si cat de mult depinde de oameni
Perspectivele pentru urmatoarele decenii depind in mare masura de deciziile luate la nivel global. „Atata timp cat caldura Pamantului continua sa creasca, continutul de caldura al oceanului va continua sa creasca, iar recordurile vor continua sa cada”, a spus Abraham. „Cea mai mare incertitudine climatica este ceea ce decid oamenii sa faca. Impreuna, putem reduce emisiile si putem contribui la protejarea unui climat viitor in care oamenii sa poata prospera”.
