Vrajeala mortala din produsele fast-food

Restaurantele de tip fast-food sunt responsabile pentru obezitate, in special la copii. Oamenii de stiinta sustin ca alimentele de acest gen creeaza dependenta si dauneaza grav sanatatii in cazul in care sunt consumate timp indelungat. Promovarea drepturilor, a intereselor economice si protejarea sanatatii consumatorilor reprezinta valori esentiale ale Uniunii Europene (UE), reflectate in legislatia comunitara. Calitatea de membru al Uniunii Europene asigura un nivel mai ridicat de protectie pentru consumatori. Dar, in final, totul depinde de gradul de informare al fiecaruia. Informatiile de pe ambalaj pot fi extrem de utile in privinta continutului produsului respectiv. Regulile UE asupra etichetarii alimentelor ofera posibilitatea de a sti exact ce contine alimentul din ambalaj. Detalii complete ale ingredientelor utilizate pentru fabricarea unui produs alimentar trebuie sa fie trecute pe eticheta, alaturi de informatii privind colorantii, conservantii, indulcitorii sau orice alt aditiv alimentar care a fost introdus in aliment. Daca un ingredient utilizat este unul la care anumiti consumatori sunt alergici – de exemplu, nuci – acesta trebuie marcat pe eticheta, chiar daca sunt utilizate cantitati foarte mici. Datorita legislatiei europene se poate afla daca alimentele sunt modificate genetic sau contin ingrediente modificate genetic. Produsele de tip fast-food nu sunt proaspete "De la modul de preparare si pana la cel de depozitare, totul indica faptul ca ar trebui sa evitam pe cat posibil sa luam masa intr-un asemenea loc. Nu! Produsele de tip fast-food nu sunt proaspete, asa cum ni se spune. Nimeni nu sta sa curete cartofii in spatele tejghelei si nici puiul sau vitelul nu sunt taiati pe loc. Inainte de a ajunge pe masa, in fata noastra, alimentele sunt deshidratate, congelate sau imbuteliate, pentru a parea ca sunt proaspete. Aceste procesari fura atat valorile nutritive, cat si gustul natural al mancarurilor", avertizeaza PR Managerul Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC Romania), . Cu toate acestea, gustul si parfumul acestor produse nu lasa pofticiosii indiferenti, multi recidivand in a consuma o data si inca o data aceste sanatatii. Gustul bun este asigurat prin aportul de arome alimentare, nimic altceva decat niste compusi chimici care, chiar daca nu dauneaza in momentul ingerarii lor, devin extrem de periculosi cand sunt consumati sistematic, timp indelungat. Nici aspectul nu este ceea ce pare a fi. Deshidratarea si congelarea alimentelor schimba si culoarea naturala a alimentelor, dar compusii chimici si colorantii au menirea de a face ca produsele sa arate chiar mai bine decat ar arata in realitate. Numai ca acesti coloranti afecteaza digestia, indiferent de varsta consumatorului. Mai grav este faptul ca celor mici – mari iubitori de astfel de produse - le provoaca stari de agitatie si incapacitate de concentrare. Alt «pacat» pentru care sunt acuzate lanturile de fast-food este acela ca sistemul de alimentatie centralizat, industrializat pe care l-au creat este foarte vulnerabil la raspandirea bolilor. De exemplu, carnea infectata cu patogenul «E.Coli» (responsabil pentru bolile de rinichi la copii sub 5 ani) este distribuita prin acest sistem industrializat de productie. Asa se face ca o singura inghititura dintr-un hamburger, ce nu e prea bine prajit, ne poate ucide copiii", este de parere PR Managerul APC Romania. Pericol la temperaturi ridicate Doua-trei vizite pe luna la un restaurant cu servire rapida sunt suficiente sa aduca grave prejudicii sanatatii oricarei persoane, dar in special copiilor, pe care unii dintre parinti inteleg sa-i "rasfete" oferindu-le un meniu compus din astfel de preparate. "Una dintre cele mai periculoase arome alimentare este glutamatul monosodic (E 621) - o substanta chimica pura care se foloseste in cantitati uriase in foarte multe restaurante si magazine tip fast-food. Specialistii sustin ca aceasta aroma este una dintre cele mai cancerigene substante. Medicii spun ca ea provoaca leziuni cerebrale, ataca sistemul nervos, vederea si provoaca migrene si crampe, iar in cazurile mai grave, infarct si depresii. Toate acestea, din cauza diverselor forme de acid glutamic continute de glutamatul monosodic. Acrilamida este o alta substanta cancerigena, con­ti­nuta de alimentele din fast-food, in urma reactiilor chimice datorate prelucrarii si pastrarii alimentelor la tempe­raturi inalte.Orice ali­ment, care are glucide si proteine si care sufera un tratament termic, contine acrilamida, despre care studiile stiintifice au aratat ca poate provoca mutatii genetice si anomalii cromozomiale in celule si hematii", a mai spus PR Managerul Laura Pascu . Creeaza dependenta si multe kilograme in plus Ofertele inselatoare, incluse in meniuri, naucesc cumparatorul. Sub pretextul ca un meniu intreg consta dintr-o portie de cartofi prajiti, un hamburger, un suc si un desert, clientul este indemnat sa adauge unei mese obisnuite inca 200-300 de calorii si, astfel, la o singura masa luata intr-un astfel de restaurant sa acumuleze necesarul de calorii pentru intreaga zi. Numai ca o astfel de "desfatare culinara" nu are taria sa tina cuiva de foame mai mult de 2-3 ore. Acest fenomen se explica prin faptul ca, din cauza vechimii si procesarii alimentelor, un astfel de preparat nu are prea multe proprietati nutritive. Tot ceea ce ramane din produsul finit reprezinta calorii goale, inselatoare, care dau senzatia de satietate pentru putin timp, dar care nu pot sustine efortul depus pe parcursul unei zile. Acesta este motivul pentru care consumatorul simte nevoia sa manance mai mult. „Studiile facute pana acum arata ca alimentatia de acest gen declanseaza un dezechilibru hormonal care se manifesta prin dificultatea de a controla . Consecintele unor astfel de sunt imediate", a spus Laura Pascu. Este vorba de acumularea de kilograme. Pe masura ce numarul kilogramelor creste, organismul devine din ce in ce mai rezistent la „hormonul obezitatii", leptina, care are rolul de reglare a apetitului si a ingestiei calorice. Leptina este secretata de tesutul adipos, iar dezechilibrul de leptina duce la aparitia insulino-dependentei. In astfel de conditii, metabolismul sufera schimbari: presiunea sangelui si nivelul colesterolului cresc si, de asemenea, creste rezistenta la insulina. Obezitatea, o consecinta Problema obezitatii este extrem de ingrijoratoare in unele tari din Uniunea Europeana. Mai mult de jumatate din adulti sunt supraponderali, un copil din cinci fiind acum obez. Cercetatorii americani releva in studiile efectuate faptul ca a crescut direct proportional cu numarul de restaurante fast-food, iar in Marea Britanie s-a constatat ca, intre anii 1984 si 1993, atat numarul acestor restaurante, cat si numarul cazurilor de obezitate s-au dublat. Ca si in Anglia, in Statele Unite, in Canada si in Japonia obezitatea a atins proportii de epidemie. Si chiar daca nutritia depinde de deciziile luate de consumatori, sunt multi factori care pot stingheri alegerea potrivita sau care influenteaza gusturile si obiceiurile. Astfel, nutritia trebuie sa fie in mod explicit luata in considerare de politicile celorlalte tari din Uniunea Europeana, iar consumatorii trebuie sa fie bine informati despre ce inseamna o alimentatie sanatoasa. Mai mult, informatiile nutritionale de pe produse trebuie sa fie clare, obligatorii, astfel incat produsele dubioase sa nu fie promovate ca fiind sanatoase. O alta cerinta este aceea ca fabricantii, vanzatorii cu amanuntul si furnizorii trebuie sa reduca nivelul de grasimi, zahar si sare din produse. De altfel, Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania duce o campanie prin care restrictioneaza promovarea si comercializarea produselor nesanatoase pentru copii, si pledeaza pentru o etichetare nutritionala clara, incurajand totodata industria sa reduca nivelurile de sare, grasimi si zahar din produsele alimentare. Aboneaza-te la Newsletter-ul de Sanatate Acasa.ro ca sa afli cum sa ai o viata sanatoasa.