Doar 253.000 de bilete la tratament au fost contractate pentru acest an, de către Casa Naţională de Pensii şi alte Asigurări Sociale ( CNPAS ), pentru cele 5,6 milioane de potenţiali solicitanţi, aflaţi la varsta senectuţii. Anul trecut, oferta CNPAS a fost de peste 285.000 de asemenea bilete. Într-un astfel de sistem, pensionarii achită numai 50 la sută din venitul pe o lună pentru un sejur de minimum 18 zile, restul fiind subvenţionat de CNPAS. Numărul locurilor scade de la an la an, din cauza preţurilor mereu crescande pe care le cer ofertanţii biletelor, adică societăţile comerciale care asigură masa şi cazarea, în timp ce suma pe care o alocă CNPAS pentru subvenţionarea preţului per loc se indexează doar cu inflaţia prognozată pentru anul următor. Preţul întreg al unui loc în staţiunile vizate de pensionari variază între 900 şi 1.200 RON, pe sejur. Faţă de 2003, costul este de două ori mai mare.
Cerere mare, ofertă modestă Casa Judeţeană de Pensii Dolj a primit în acest an, pentru pensionari, doar 7.000 de bilete pentru tratament, deşi numărul de cereri înregistrate era, la sfarşitul lunii trecute, de peste 67.000. Nici la CJP Vaslui situaţia nu era mai roz: pană la finele lui martie, peste 10.000 de pensionari vasluieni depuseseră cereri, pentru a beneficia de unul dintre cele 3.600 de bilete de tratament disponibile pentru acest judeţ în staţiuni balneoclimaterice. Şi exemplele pot continua: CJP Arad a primit doar 2.232 de bilete, adică o treime din totalul alocat anul trecut, în timp ce numărul de candidaţi pe un loc la tratament este dublu. Încă din februarie, sute de pensionari arădeni stăteau zilnic, la coadă, cu orele pentru a putea prinde un astfel de bilet. Paradoxal, în Bucureşti lucrurile stau mai bine. "Anul trecut am avut doar 19.600 de bilete. Dar în 2007 dispunem de 34.500. În 2005 au fost aproximativ 28.000 de locuri", precizează Dănuţ Ion, şef serviciu la Departamentul Bilete de tratament din cadrul Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti (CPMB). Pană în prezent, aproximativ 20.000 de pensionari bucureşteni depuseseră cereri pentru a pleca în staţiune. În Capitală trăiesc 500.000 de pensionari.
Bunicii îşi iau cu ei şi nepoţii Cele mai solicitate perioade sunt în iunie, iulie, august şi septembrie, potrivit oficialului CPMB. „Mulţi spun că vor atunci din cauză că nu pot face tratamente în perioadele mai reci, chiar dacă procedurile de tratament au loc chiar în hotelul în care ar locui. Alţii, mai direcţi, îşi motivează cererea prin faptul că îşi iau şi nepoţii cu ei, permiţandu-le părinţilor să aibă un concediu liniştit", spune Dănuţ Ion. Dintre opţiunile bucureştenilor, aproape 70% erau pentru lunile de vară. De aceea, CPMB a fost nevoită să trimită spre redistribuire cateva sute de bilete nesolicitate, pentru sejururile de luna trecută. Situaţia este similară în mai toate oraşele mari. Numai că, în situaţia în care s-ar contracta un număr mai mare de bilete de odihnă şi tratament pentru perioada de vară, numărul acestora s-ar diminua, întrucat tarifele sunt mult mai mari. Şi societăţile comerciale de regulă încheie contracte mult mai avantajoase pentru această perioadă, reducandu-şi proporţional oferta pentru biletele de odihnă şi tratament. În ce-i priveşte pe varstnicii din mediul rural, ei preferă perioadele de iarnă. „Atunci nu mai au lucrări agricole. Şi oricum le este mai comod să stea 18 zile în hotel, decat în condiţii de iarnă grea, acasă", a remarcat şeful de la Bilete de tratament din CPMB, în vizitele făcute în teritoriu.
Cum au involuat locurile Dacă din 2002 pană în 2005 numărul locurilor contractate a fost de 385.000 pe an, în 2006 au putut fi disponibile doar 285.000. Şi în 2007 s-au redus cu aproape 100.000 faţă de anul trecut. Tarifele sunt de vină, dar şi plafonul alocat prin bugetul de stat, care a crescut cu mai puţin decat nivelul tarifelor. În 2002 şi 2003, tariful mediu oferit de CNPAS s-a situat deasupra solicitărilor pe care le aveau deţinătorii bazelor de tratament. Dar, din 2004, oferta CNPAS a început să fie sub tariful ofertanţilor. Aşa s-a ajuns ca, în 2006, tariful mediu pe sejur să fie de 870 RON, în timp ce CNPAS nu putea oferi decat 640 RON. Ca atare, numărul biletelor a scăzut. „Societăţile comerciale spun că iau în considerare şi alţi parametri atunci cand fixează preţurile: costurile de modernizare a bazelor de tratament, a spaţiilor de cazare sau a celor de alimentaţie publică, costurile serviciilor medicale şi al întreţinerii aparaturii medicale aferente, creşterea preţului la alimente şi la utilităţi", precizează oficialii CNPAS. Referitor la fondurile cu destinaţia subvenţionării biletelor, ei spun că sumele alocate prin buget reprezintă limite maximale ce nu pot fi depăşite. În funcţie de tariful ofertat de prestatorii de servicii pentru biletele de tratament şi odihnă, numărul de bilete contractat s-a redus invers proporţional cu nivelul tarifului practicat. De aceea, în ultima perioadă, numărul locurilor a scăzut de la an la an.
„Cei bolnavi pot merge la tratament şi iarna" Pensionarii acuză guvernul pentru această situaţie. „Cum adică nu pot cumpăra mai multe bilete?! Se mai poate pune problema banilor atunci cand este vorba de viaţa oamenilor care au nevoie să meargă la tratament?", se întreabă, retoric, Liviu Damian, preşedintele Alianţei Pensionarilor din Romania (APR). „Ca întotdeauna, pensionarilor li se oferă din ce în ce mai puţin!", afirmă Damian. Din cate a remarcat preşedintele APR, „mulţi pensionari s-au consolat cu gandul că nu vor mai apuca loc în staţiuni, alţii mai speră chiar dacă trebuie să stea săptămani în şir la cozi interminabile, pe la ghişeele caselor de pensii. În timp ce unii găsesc acele „portiţe" care se pot deschide fie cu sacoşa, fie cu plicul...". În plus, Damian nu este de acord nici cu refuzul pensionarilor de a pleca la tratament în extrasezon. „Ar trebui obligaţi să se ducă atunci cand pot fi programaţi! Vă spun eu: în primul an ar marai puţin, dar în al doilea ar accepta fără obiecţii! Cei care sunt într-adevăr bolnavi pot merge la tratament şi iarna", conchide preşedintele APR.
https://acasa.ro
165
60
