Traian Basescu, prezent la reuniune si la festivitatile de 14 Iulie . Relatiile diplomatice dintre Liban si Siria vor fi reluate.
Un „cocteil“ de festivitati, intalniri multilaterale, succese diplomatice, dar si esecuri pe masura. In acest fel se infatisa, ieri, lansarea unuia dintre cele mai ambitioase proiecte ce poarta pecetea liderului de la Elysee: Uniunea pentru Mediterana (UPM).
Summitul de inaugurare de la Paris a relevat ca noua constructie pe cat de complexa se doreste a fi, pe atat de fragila si lipsita de perspective este, cel putin din punctul de vedere al unora dintre statele europene. Motivatia lor este explicabila si prin faptul ca singurele state care au iesit ieri pe „castigatoare“ au fost doar Siria si Franta: Damascul s-a reintors de facto in comunitatea internationala , iar Parisul a obtinut mult-ravnitul rol de negociator.
Un „leviathan“ diplomatic
Dificultatea de a pune pe roate UPM este lesne de inteles, avand in vedere ca va regrupa 43 de state reprezentand circa 750 de milioane de locuitori, de pe continentul european si mai ales de pe malul sudic al Mediteranei. Mai mult, relatiile bilaterale dintre tarile aflate sub umbrela noii Uniuni nu se inscriu in registrul normalului, cum ar fi cazul Israelului cu Siria sau cu Autoritatea Palestiniana, sau cazul tensiunilor dintre Liban si Siria, si lista continua.
Initiatorii UPM spera insa sa garanteze succesul proiectului concentrandu-se inca de la infiintarea sa pe teme mai putin tensionate: depoluarea Marii Mediterane, energia solara, securitatea civila sau dezvoltarea „autostrazilor marii“, informeaza AFP.
Grandomania presedintelui francez, Nicolas Sarkozy, este insa greu de contrabalansat, chiar daca strategiile acestuia nu sunt pe placul colegilor din Europa si nici al unei parti dintre propriii cetateni. „Socul“ provocat de liderul francez prin invitarea omologului sau sirian Bashar al-Assad constituie doar o mica parte din motivele pentru care tensiunile au atins cote inalte printre cei peste 40 de sefi de stat si de guven prezenti ieri la Paris.
Iata de ce unii lideri au boicotat summitul, invocand diverse motive. Regele Marocului, Mohammed al VI-lea, a preferat sa inaugureze niste santiere, liderul libian, Muammar Gaddhafi, a denuntat proiectul drept „inspaimantator”, in timp ce premierul belgian, Yves Leterme , s-a declarat mai degraba preocupat de criza politica din propria „ograda“. Romania nu a iesit in evidenta prin nici un fel de declaratii pentru moment – Bucurestiul este reprezentat de presedintele roman, Traian Basescu, dar si de ministrul de Externe, Lazar Comanescu .
Sarkozy incearca sa calmeze Turcia
In ciuda reticentei, presedintele francez a dovedit ieri ca sub obladuirea sa pana si „Axa Raului” poate fi imblanzita. Pentru prima oara, au stat asezati la aceeasi masa presedintele sirian si premierul israelian. „Bilele albe“ pentru Sarkozy nu se opresc aici. Prim-ministrul turc Recep Taiyyp Erdogan a primit ieri asigurari de la Franta ca nu va mai bloca dosarele in vederea aderarii Ankarei la UE, in ciuda faptului ca planul initial al liderului francez era sa „izoleze” Turcia in Uniunea pentru Mediterana si sa-i taie orice perspectiva de integrare.
Dar de departe cel mai mare succes al liderului de la Elysee a fost anuntul presedintelui sirian si al omologului sau libanez Michel Suleiman, ca vor relua relatiile diplomatice.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro