Un roman din zece a lucrat în străinătate după 1989

Încă înainte de aderarea ţării noastre la UE, 10 la sută din concetăţeni au luat contact cu felul în care se munceşte în spaţiul european, arată un studiu de specialitate publicat ieri. Ministerul Roman de Externe estimează că peste 1.300.000 de romani muncesc şi locuiesc legal în ţările UE. Unele studii de specialitate indică faptul că cifra reală se situează undeva între 2,5 şi trei milioane de concetăţeni. Chiar dacă nimeni nu poate indica precis caţi romani au plecat după 1990 în străinătate pentru a munci, un lucru începe să se clarifice acum, după aderare: Romania se va confrunta din ce în ce mai mult cu lipsa forţei de lucru calificate. Acest lucru reiese din studiul „Politici şi instituţii în migraţia internaţională pentru muncă din Romania. 1990-2006", realizat de Fundaţia Soros . Peste o treime din familiile de romani au avut sau încă au cel puţin unul din membri plecat la muncă în străinătate. Majoritatea bărbaţilor au optat pentru slujbe în construcţii, iar cea a femeilor, pentru joburi de menajere , potrivit sociologului Monica Şerban, realizatoarea studiului. De asemenea, 12% din totalul romanilor cu varste între 18 şi 59 de ani au lucrat în străinătate după 1989. Fenomenul migraţiei s-a accentuat după anul 2002, atunci cand a fost liberalizată circulaţia romanilor în spaţiul Schengen. În prezent, fenomenul plecării temporare la lucru în străinătate este de aproximativ trei ori mai intens decat în 2002. 195.000 de cetăţeni au plecat prin Oficiul de Migraţie Prezentă la lansarea raportului, reprezentanta Departamentului pentru Muncă în Străinătate (DMS) din Ministerul Muncii, Daniela Stan, a precizat că, de la apariţie şi pană la sfarşitul anului 2006, Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă a intermediat plecarea a aproximativ 195.000 de romani la muncă în străinătate. Principalele destinaţii au fost Germania şi Spania. Prin firmele private de mediere au plecat în străinătate, în aceeaşi perioadă, un număr de 45.000 de romani. Totodată, potrivit datelor de la Ministerul Afacerilor Externe , 1.300.000 de romani locuiesc legal, în prezent, în ţările de destinaţie. Dar, în opinia Danielei Stan, numărul real nu poate fi stabilit cu exactitate pentru că monitorizarea celor care pleacă pe cont propriu este greu de realizat. Totuşi, unele studii de specialitate indică faptul că cifra reală se situează undeva între 2,5 şi trei milioane de concetăţeni. În 2005, stranierii au trimis acasă patru miliarde de euro Plecarea romanilor în străinătate, cu scopul de a munci, are şi părţi pozitive, şi negative, potrivit reprezentantei DMS. Principalul dezavantaj al acestui fenomen este pierderea capitalului uman şi înregistrarea de deficite de forţă de muncă pe piaţa autohtonă, avantajele fiind însuşirea de cunoştinţe care pot fi puse în aplicare la întoarcere şi caştigurile cu mult mai mari decat în ţară. Potrivit Danielei Stan, din datele Băncii Naţionale reiese că, în 2005, romanii din străinătate au trimis acasă patru miliarde de euro, iar în prima jumătate a anului 2006 aceştia au trimis alte 150 milioane de euro. Reţeaua europeană de recrutare dă rateuri „Există deja cateva plangeri din parte romanilor care au intrat în legătură cu unii angajatori străini prin intermediul reţelei europene EURES, pe care sunt publicate joburi din UE", potrivit consilierului DMS, Mihai Botezatu. „În prezent, se fac demersuri pentru reglementarea aspectelor care ţin de protejarea lucrătorilor care pleacă pe această cale. Au fost cateva cazuri de romani care au întampinat probleme după ce au intrat în legătură cu angajatorii străini, dar sunt cazuri izolate, nu putem vorbi de un fenomen", a precizat Mihai Botezatu.