Ultima strigare pentru hărţile de zgomot

Pană la 30 iunie 2007, autorităţile locale trebuie să facă hărţi ale zgomotului ambiental pe care să le trimită la Bruxelles. În afară de Capitală, alte nouă oraşe cu populaţie mai mare de 250.000 de locuitori trebuie să-şi construiască astfel de hărţi, pe baza cărora îşi vor întocmi planurile de măsuri pentru diminuarea decibelilor în plus. Locuitorii din Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, Craiova, Braşov şi Galaţi vor afla, după întocmirea acestor planuri, unde sunt zonele cu cei mai mulţi pe metrul pătrat. Legea prevede ca fiecare oraş să aibă hărţi pentru traficul rutier şi cel feroviar. Pană acum, dintre toate oraşele, numai hărţile pentru Bucureşti şi Ploieşti au fost terminate. Unul din motive ar fi acela că întocmirea lor este foarte costisitoare, de aproape un euro pentru fiecare locuitor de la oraş. Capitala, un mediu foarte poluat fonic Specialiştii au stabilit că nivelul de zgomot produs de conversaţia obişnuită se situează la puţin peste 30 de decibeli , ceea ce nu reprezintă o agresiune pentru auzul uman. Tot ceea ce depăşeşte însă 50 de decibeli, timp de mai multe minute, de exemplu, trecerea unui camion pe o stradă, se transformă într-un factor de stres. Graficele arată că harta zgomotului din Capitală e zugrăvită în culori de la roşu la albastru închis, ceea ce înseamnă valori cuprinse între 70 şi 90 de decibeli pe timpul zilei. Sunt străzi unde zgomotul depăşeşte 90 de decibeli, mai ales pe arterele care leagă Piaţa Unirii de Piaţa Universităţii. "Din hartă reiese că zonele cele mai zgomotoase sunt cele de pe traficul rutier, principalele inele de trafic şi arterele care leagă cartierele între ele. Ne aşteptam ca tramvaiele să fie o sursă de zgomot, dar nu a fost aşa. Acolo unde sunt tramvaie, zgomotul e mult mai mic în comparaţie cu zonele foarte circulate de maşini", spune Adrian Catrina, directorul Direcţiei de Mediu din Primăria Capitalei. George Tache , reprezentantul unicei firme din Romania care realizează astfel de hărţi, ne-a spus că întocmirea lor îi costă pe orăşeni cam un euro per capita. "Este greu să vă spun cu exactitate cat au costat hărţile de zgomot ale Bucureştiului. Pot să vă spun că a revenit sub un euro pentru fiecare din cei două milioane de locuitori ai Capitalei. Deci în jur de două milioane de euro", ne-a declarat George Tache. Banii provin din bugetele locale. Nivelul mediu în UE este de 55 decibeli Cum numai hărţile pentru Capitală şi municipiul Ploieşti sunt gata, există riscul ca pană în iunie datele să nu mai ajungă la timp la Bruxelles. Reprezentanţii Ministerului Mediului spun că nu au stabilit încă limitele pentru zgomotul ambiental din cauză că nu ştiu care este situaţia din teren. În Hotărarea nr. 321/2005, privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, articolul 5 arată că limitele pentru zgomot sunt stabilite la 12 luni după ce a intrat în vigoare actul normativ. "Am considerat că e o greşeală să stabilim nişte valori fără să ţinem cont de situaţia din teren. Ungaria, de exemplu, a făcut astfel, interpretand directiva cum au crezut de cuviinţă, şi acum nu poate respecta limitele pe care singură şi le-a stabilit", spune Victor Minchievici, expert de la Ministerul Mediului. Acesta adaugă că limita pentru decibeli, atat pe timp de zi, cat şi pe timp de noapte, nu poate fi stabilită decat după întocmirea hărţilor. "În plus, în următoarea perioadă va fi modificată hotărarea privind zgomotul ambiental, care va fi armonizată cu legislaţia europeană", mai spune Minchievici. Nivelul mediu al zgomotului în majoritatea oraşelor UE este între 50 şi 55 decibeli. Pană acum o treime din ţările europene (Cehia, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Portugalia, Marea Britanie şi Austria) au fost sancţionate prin declanşarea procedurii de " " (n.r. - abatere) pentru că nu au transpus corect în legislaţia naţională directiva europeană privind limita de zgomot.