UE risca: saraci, dar nepoluanti

UE proiecteaza o „revolutie“ care sa impace industria cu natura, insa fara sprijinul marilor puteri economice. Aceasta risca sa esueze in confruntarile dintre statele membre si companiile internationale. „Pentru Europa, zilele energiei sigure si ieftine au luat sfirsit. Actualul curs economic va duce dependenta UE fata de importurile de gaze la 84% si fata de cele de petrol, la 93%“, avertizeaza un raport asupra energiei, care va fi prezentat miercuri in Consiliul Reprezentantilor Permanenti. In aceeasi nota pesimista se prevede ca, in ciuda politicii de mediu foarte stricte, emisiile poluante vor creste in UE cu 5% pina in 2030. Concluzia este ca „actuala politica energetica europeana nu este sustenabila“. Ambitie si contradictie Masurile ce vor fi propuse de expertii UE sint extrem de generoase cu mediul inconjurator, nu insa si cu politica statelor membre. Propusa „ separare a productiei de energie de distributie“ si crearea unui sistem de control care sa nu tina cont de interesul national vin in contradictie cu pozitia Germaniei si a Frantei, care au rezistat in 2006 somatiilor europene de a „sparge“ monopolul EoN si EdF asupra distributiei si productiei de energie. Planul european mai prevede si o politica energetica externa solidara a UE, perspectiva din nou umbrita de decizia Berlinului de a deschide o magistrala Gazprom intre Rusia si Germania, ocolind Polonia. Se prevede insa o bine venita crestere cu 50% a subsidiilor pentru cercetare in domeniul combustibililor nepoluanti. Surse europene citate de „International Herald Tribune“ au aratat ca UE va incerca sa atraga cit mai multe state intr-un acord energetic international, in timpul Olimpiadei din 2008 de la Beijing. O UE curata, dar mult mai saraca Ambitiosul proiect urmareste o „noua revolutie industriala“, care sa reduca emisiile de dioxid de carbon cu 20% pina in 2020, mergind pina la 35% in 2030, in conditiile in care giganti ca SUA, China sau India fie nu au semnat protocolul de la Kyoto privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon, fie nu-l respecta. Aceasta ar duce la „scaderea productiei in UE si importuri mari din zone cu mai putine restrictii de mediu, ceea ce ar fi absolut ridicol“, comenteaza presedintele Mittal Franta, Michel Wurth. Producatorul norvegian de aluminiu Hydro si-a inchis deja doua uzine din Germania, aratind ca va investi „in tari care nu si-au asumat obligatiile protocolului de la Kyoto“. Comisarul European pentru Industrie, Günter Verheugen, s-a sesizat si a tras concluzia: „Nu are rost sa fim campionii protectiei mediului, daca nimeni nu ne urmeaza exemplul. Cresterea economica si locurile de munca nu trebuie periclitate“. Fapt pentru care comisarul propune reducerea emisiilor cu cel mult 15%, si asa peste obiectivele de la Kyoto.