UE, nemultumita de progresele justitiei romane

Institutia CSM si interceptarea corespondentei fara mandat ridica semne de ingrijorare in raportul Comisiei. Colegiul Comisarilor Europeni ia astazi in discutie raportul pregatit de secretarul general al Comisiei, Catherine Day, privind progresele inregistrate de Romania si Bulgaria in domeniul justitiei. Proiectul de raport al Comisiei Europene obtinut de Cotidianul nu recomanda activarea clauzei de salvgardare in domeniul justitiei, deoarece au fost inregistrate unele progrese. Cu toate acestea, recomanda continuarea monitorizarii acestui domeniu, raportul urmind sa fie actualizat la inceputul anului 2008. Comisia considera ca „autoritatile romane demonstreaza intentii bune. Au pregatit proiectele de legi necesare, planuri de actiune si programe“, conform raportului. „In ciuda recunoasterii acestor eforturi, mai ramin multe de facut. Progresul inregistrat in scurtul timp de la instituirea Mecanismului de Cooperare si Verificare este insuficient.“ Trei comisari europeni si-ar fi exprimat unele rezerve in privinta raportului, arata Reuters, citind surse din Comisie. Este vorba despre comisarul romn, Leonard Orban, comisarul bulgar, Meglena Kuneva, dar si despre vicepresedintele Comisiei Europene, Franco Frattini, comisar pe Justitie. Rezervele lui Frattini se pare ca se refereau insa la tonul prea dur al raportului referitor la Bulgaria. Comisia se arata, in proiectul de raport, foarte multumita de activitatea Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), dar dezamagita de deciziile judecatoresti in cazurile de coruptie. „Intervalul de timp in care DNA desfasoara si incheie investigatiile continua sa ilustreze un inalt nivel de profesionalism in echipele de investigatie interdisciplinare ale Directiei“, arata raportul. „Totusi, eforturile si rezultatele DNA in ce priveste instrumentarea cazurilor de inalta coruptie nu sint dublate de rezultate similare in tribunale“, se completeaza. Hotaririle judecatoresti in acest tip de cazuri nu sint suficient de dure pentru a descuraja acte ulterioare de acelasi tip, exemplifica raportul. Comisia aminteste cererea de demitere a unor membri din conducerea DNA ca pe un motiv ce ar putea dauna progreselor in justitie. In privinta Agentiei Nationale de Integritate, Comisia arata ca „este problematic faptul ca ANI ar putea sa nu indeplineasca criteriile de independenta cerute. (…) Numirile si revocarile presedintelui si vicepresedintelui ANI depind de Senat, chiar daca la propunerea Consiliului National de Integritate“. Comisia considera problematica si detasarea a 200 de judecatori si procurori din pozitiile judiciare la diverse institutii (CSM, Ministerul Justitiei etc.), conform raportului. UE a solicitat Romaniei inca din perioada negocierilor de aderare eliminarea incompatibilitatilor din Consiliul Superior al Magistraturii, in sensul ca membrii acestuia sa nu ocupe in acelasi imp si functii de sefi de instante sau parchete. Acum mai sint patru cazuri de incompatibilitate in CSM. Iulian Gilca, fostul presedinte al CSM, este si presedinte al Curtii de Apel Alba. Virgil Andreies este presedinte al Curtii de Apel Cluj. Lidia Barbulescu este vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Procurorul Gratiana Isac este sef de birou la DIICOT. Acestia nu pot fi obligati sa renunte la una dintre functii decit in 2010, cind le expira actualul mandat. Dan Lupascu, alt fost presedinte al CSM, a gasit chiar o solutie originala pentru a-si pastra functia de presedinte al Curtii de Apel Bucuresti: s-a autosuspendat din functie pina in 2010. Raportul se refera si la adoptarea noului Cod de procedura penala si a celui de procedura civila. In privinta Codului de procedura penala ramin „ingrijorari“ in ceea ce priveste posibilitatea ca procurorii sa intercepteze corespondenta si telefoanele timp de 48 de ore fara mandat de la judecator, sau posibilitatea sa incalce confidentialitatea raportului avocat-client prin interceptarea telefoanelor.