Subiectele au fost diferite in functie de profilul urmat de elevi – uman/pedagogic, respectiv real/tehnologic – insa toate variantele s-au bazat pe acelasi text la prima vedere, semnat de Grigore Bajenaru.
Ce au primit elevii de la profilul uman
Candidatii de la profilul uman au avut de analizat un fragment din scrierea „Parintele Geticei” si sa isi demonstreze gandirea critica si capacitatea de argumentare.
- La subiectul I B, elevii au fost invitati sa raspunda la intrebarea daca aspectul fizic al unei persoane poate influenta succesul acesteia in viata, raportandu-se atat la textul oferit, cat si la experienta personala sau la exemple culturale relevante.
- „La subiectul I B, candidatii au avut de argumentat daca infatisarea unei persoane poate influenta sau nu succesul acesteia, raportandu-se atat la informatiile din textul Parintele „Geticei” de Grigore Bajenaru, cat si la experienta personala sau culturala.”
- Subiectul al II-lea a cerut o scurta analiza, de minimum 50 de cuvinte, despre rolul notatiilor autorului in fragmentul extras din text.
- Subiectul al III-lea le-a cerut elevilor sa redacteze un eseu argumentativ de minimum 400 de cuvinte, in care sa analizeze relatia dintre doua personaje dintr-o opera narativa studiata, semnata de Ion Creanga sau Ioan Slavici.
- „La subiectul al III-lea, cerinta primita a fost sa redacteze un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezinte relatia dintre doua personaje intr-un text narativ studiat, apartinand lui Ion Creanga sau lui Ioan Slavici.”
Subiectele pentru profilul real si tehnologic
Pentru cei care au urmat profilul real sau tehnologic, structura subiectelor a fost diferita, dar textul de baza a ramas acelasi – un fragment de Grigore Bajenaru.
Elevii au avut de raspuns punctual la mai multe intrebari care testau intelegerea nuantata a textului:
- La primul exercitiu, li s-a cerut sa explice sensul din context al cuvantului „prielnic” si al expresiei „pe timpuri”.
- „La primul exercitiu, elevii au avut de indicat sensul din text al cuvantului „prielnic” si al secventei „pe timpuri”.”
- Al doilea exercitiu a presupus identificarea unei trasaturi a profesorilor cu prelegeri populare, bazandu-se pe text.
- In cadrul exercitiului al treilea, trebuia mentionat momentul zilei in care se desfasura cursul sustinut de Vasile Parvan, cu justificare din text.
- Al patrulea exercitiu a solicitat explicarea motivului pentru care Vasile Parvan mentioneaza originea numelui sau.
- In final, la exercitiul cinci, elevii au fost rugati sa descrie atmosfera din sala „Odobescu”, inainte de inceperea cursului, intr-un text scurt de 30–50 de cuvinte.
„La exercitiul cinci, au avut de prezentat in 30-50 de cuvinte, atmosfera din sala „Odobescu”, inainte de inceperea cursului sustinut de Vasile Parvan.”
Ce urmeaza dupa scurgerea subiectelor
Momentan, Ministerul Educatiei nu a emis un comunicat oficial cu privire la incidentul din judetul Cluj. Nu este clar daca a fost vorba de o bresa de securitate sau de o incalcare individuala a regulamentului, insa cazul ar putea duce la anchete suplimentare si posibile masuri disciplinare.
Intre timp, subiectele au fost distribuite in intregime pe diverse platforme, iar elevii isi compara raspunsurile, in asteptarea baremului de corectare si a notelor finale.
