Conform unor surse familiare cu acest demers, structurile de informatii americane – de la CIA si pana la Agentia Nationala de Securitate – au primit un ordin clar: sa investigheze mai profund dinamica politica din Groenlanda, inclusiv aspiratiile sale de independenta si gradul de deschidere fata de investitiile americane in resursele naturale ale insulei.
Oficialii de rang inalt din cadrul Biroului Directorului Serviciilor Nationale de Informatii, coordonat de Tulsi Gabbard, au emis recent o directiva clasificata, cunoscuta in jargonul serviciilor ca un „mesaj de concentrare a colectarii”. Acesta cere agentiilor sa utilizeze toate instrumentele de care dispun – de la sateliti de supraveghere la interceptari si agenti operativi – pentru a identifica actorii din Groenlanda si Danemarca care ar putea sprijini interesele strategice ale SUA.
„Presedintele a fost foarte clar ca SUA sunt preocupate de securitatea Groenlandei si a Arcticii”, a declarat James Hewitt, purtator de cuvant al Consiliului National de Securitate.
Aceasta actiune reprezinta un pas concret dintr-o strategie mai ampla, care vizeaza potentiala achizitie a insulei – un plan despre care Trump a vorbit deschis in timpul mandatului sau. Groenlanda, teritoriu autonom in cadrul Regatului Danemarcei si membra a NATO, nu a fost pana acum o prioritate pentru colectarea de informatii.
„Resursele de colectare a informatiilor sunt limitate in mod inerent”, a explicat un fost oficial din serviciile americane, „ceea ce inseamna ca ele au fost directionate, in mod traditional, catre ceea ce erau percepute ca amenintari, nu catre aliati”.
Dar Groenlanda nu este doar un punct strategic pe harta geopolitica – insula este bogata in resurse naturale, inclusiv zacaminte de minerale rare, petrol si gaze naturale, vitale pentru industrii de viitor. Accesul si controlul asupra acestor resurse reprezinta o miza majora pentru SUA.
„Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea nationala si chiar pentru securitatea internationala si lucram cu toti cei implicati pentru a incerca sa o obtinem”, a declarat Trump intr-un discurs in fata Congresului. „Intr-un fel sau altul, o vom obtine”.
In paralel cu intensificarea activitatilor de informatii, membri ai administratiei de la Washington au facut vizite oficiale in Groenlanda. La finalul lunii martie, vicepresedintele JD Vance, consilierul pe securitate nationala Mike Waltz si secretarul pentru energie Chris Wright au efectuat o deplasare care a starnit un val de reactii negative in Danemarca.
„Presedintele Trump este serios”, a spus premierul danez Mette Frederiksen. „El vrea Groenlanda”.
Reactiile dure au venit nu doar din partea oficialilor danezi, ci si de la locuitorii Groenlandei, care s-au aratat deranjati de presiunea exercitata de Washington.
„Vizita pune o presiune complet inacceptabila asupra Groenlandei, a politicienilor groenlandezi si a populatiei groenlandeze”, a spus Frederiksen intr-un interviu acordat televiziunii nationale daneze.
Intrebat de jurnalistii NBC daca exclude ideea de a prelua Groenlanda cu forta, Trump a raspuns:
„Nu o exclud. Nu spun ca am de gand sa o fac, dar nu exclud nimic. Nu, nu acolo. Avem foarte mare nevoie de Groenlanda. Groenlanda este un numar foarte mic de oameni, de care vom avea grija si pe care ii vom pretui, si toate acestea. Dar avem nevoie de ea pentru securitatea internationala”.
Tulsi Gabbard, sefa serviciilor nationale de informatii, a criticat dur scurgerea de informatii catre presa:
„Wall Street Journal ar trebui sa ii fie rusine ca ajuta actorii statului profund care incearca sa submineze presedintele prin politizarea si scurgerea de informatii clasificate. Ei incalca legea si submineaza securitatea si democratia natiunii noastre”.
Pe fondul acestor evolutii, ramane de vazut cat de departe sunt dispuse Statele Unite sa mearga pentru a-si atinge obiectivele in Groenlanda – o insula care, pana recent, nici macar nu figura pe harta prioritatilor Washingtonului.
