SUA au oprit Taiwanul de la inarmarea nucleara

Documente recent declasificate arata ca, in anii ’70, administratiile Ford si Carter au convins Taipeiul sa renunte la bomba atomica. Exact in perioada in care Casa Alba este implicata in descurajarea programului nuclear al Coreei de Nord, dosare secrete declasificate au scos la iveala faptul ca presedintii Gerald Ford si Jimmy Carter au facut presiuni asupra guvernului de la Taipei si au obtinut ca acesta sa abandoneze obiectivul de inarmare nucleara. Documentele declasificate arata ca, la vremea respectiva, autoritatile taiwaneze au negat, in mai multe randuri, ca specialistii lucrau la fabricarea unei bombe atomice. Dar CIA avea o cu totul alta parere, astfel ca, intr-unul dintre rapoartele sale din 1972, se mentiona faptul ca "Taiwanul intentioneaza sa fabrice si sa testeze o arma nucleara, iar acest obiectiv ar putea fi ajuns pana in anul 1976". Raportul CIA mai arata ca decizia Taipeiului de a dezvolta un program nuclear era legata de evenimentele din 1971- 1972, cand s-a produs apropierea istorica dintre SUA si China populara a lui Mao Tse Dong, apropiere promovata de consilierul lui Nixon pe probleme de securitate nationala, Henry Kissinger. Ingrijorarea administratiei americane a crescut cand, in 1973, s-a descoperit ca Taiwanul contactase firme franceze si belgiene de la care ar fi urmat sa cumpere materiale necesare procesului de descompunere a atomului. Casa Alba si-a aratat coltii La acel moment, Washingtonul a trimis o echipa speciala la Taipei, care s-a intalnit cu oficiali guvernamentali si experti in energia atomica. Americanii au atras atentia ca o continuare a programului nuclear ar fi contrara spiritului de colaborare care, inca din 1949, caracteriza relatiile dintre SUA si Taiwan. Prin "solii" sai trimisi la Taipei, Casa Alba a mai reamintit faptul ca Taiwan exista ca entitate statala independenta doar gratie protectiei politice (si nu numai) asigurata de SUA. De asemenea, i s-a reamintit Taipeiului ca nu are de ce sa se teama de un eventual atac din partea Chinei, atata timp cat in Stramtoarea Taiwan se afla Flota a saptea a marinei americane. Taiwanul a dat inapoi In 1976, a avut loc o intalnire tensionata intre ambasadorul SUA la Taipei de la acea vreme, Leonard Unger, si premierul taiwanez Chiang Ching-Kuo. La putin timp dupa aceasta intrevedere, guvernul insulei a declarat public ca renunta la aspiratiile nucleare. In aprilie 1977, Taiwanul a inceput sa dea semnale concrete ca ia in serios presiunile facute de Washington. Intr-un memorandum top secret adresat presedintelui Jimmy Carter, Zbigniew Brzezinski, consilierul sau pe siguranta nationala, a scris ca "eforturile americane pentru demontarea programului nuclear al Taiwanului au fost incununate de succes". Referendum pentru ONU Dialogul de la inceputul anilor ’70 dintre SUA si China a fost perceput ca o amenintare de catre autoritatile de la Taipei. Acestea s-au temut pentru independenta insulei, mai ales dupa ce, in 1971, a fost "expulzata" din Organizatia Natiunilor Unite in favoarea Chinei populare. ONU a refuzat de 13 ori sa reia in discutie aderarea Taiwanului, dupa cum reiese si din decizia Biroului Adunarii generale din 2005, care nu a inclus pe agenda sesiunii "problema reprezentarii celor 23 de milioane de locuitori ai Taiwanului in cadrul ONU". Ieri, guvernul de la Taipei a anuntat organizarea unui referendum pentru a decide aderarea insulei la Organizatia Natiunilor Unite sub propriul nume. Un purtator de cuvant al presedintiei a declarat ca pregatirile pentru referendum au inceput deja, in special strangerea milionului de semnaturi necesare pentru transarea la urne a acestei probleme.