Social

Sportivii romani, la limita dopingului

O afirmatie de genul "toti sportivii de performanta se dopeaza" este socanta, desi in culisele sportului este o fraza care se foloseste des. Poate cel mai bun argument in favoarea acestei afirmatii este creatina, o substanta aflata la limita dopingului pe care o folosesc toti sportivii. Creatina ar putea fi declarata in scurt timp substanta dopanta, desi ea este folosita in momentul de fata ca sustinator de efort. Deja creatina - care produce energia necesara pentru sustinerea efortului intens, mareste forta musculara si imbunatateste timpul de revenire dupa efort - este considerata din "zona gri". Inca nu se cunosc efecte secundare ale utilizarii ei, dar se banuiesc reactii adverse in sistemul cardiovascular. "Necesarul de creatina este de 2 grame la femei si 1 gram la barbati. In jur de 20-30 de grame pe zi pot influenta insa artificial performantele sportivului si aici intram in zona dopingului. Folosirea in cantitati mari a creatinei poate insa determina cresterea in greutate, crampe sau diaree", a explicat Gratiela Vajiala, presedinta Agentiei Nationale Anti-Doping. Spania este prima tara din lume care a declarat creatina substanta dopanta. Au vrut sa legalizeze dopingul! Ben Johnson, campion olimpic la 100 m la Seul in 1988, de trei ori depistat pozitiv, a vrut chiar sa infiinteze un Comitet International pentru Legalizarea Dopingului, mergand pe ideea ca toti sportivii se dopeaza. Sa nu uitam ca mituri ca cel al lui Tim Montgomery (recordman mondial la 100 m) si mai nou Floyd Landis (castigatorul de anul trecut al Marii Bucle) si Justlin Gatlin (recordman mondial la 100 m si campion olimpic la 100 m si 200 m) s-au prabusit dupa ce sportivii au fost depistati pozitiv. Si in tara noastra exista astfel de exemple, cel al campioanei mondiale Mihaela Melinte, ani in sir stapana absoluta a probei de aruncarea ciocanului, depistata pozitiv chiar in momentul in care urma sa inceapa drumul spre aurul olimpic, fiind cel mai elocvent. Culturismul, boxul si atletismul se "bat" in topul dopatilor Intr-un top al federatiilor din Romania cu cei mai multi sportivi depistati pozitiv in ultimii cinci ani, in pole-position se afla culturismul, cu 24 de cazuri. Locul secund este ocupat de rugby, cu 14 sportivi, dar aici se poate vorbi de un incident pasager, avand in vedere ca, in 2003, antrenorul formatiei Remin Baia Mare a administrat o substanta interzisa la majoritatea componentilor echipei. In schimb, la box, cu 10 cazuri, s-a inregistrat un "progres" an de an. De la un dopat in 2003, doi in 2004, in 2005 s-a ajuns la sase. In 2006 n-a fost descoperit decat un singur caz, dar drama este ca ultimii descoperiti au fost juniori. Atletismul se "bate" de asemenea pentru suprematie cu 7 cazuri, urmat indeaproape de haltere si lupte cu cate 5. Sa reamintim insa ca la haltere, chiar Nicu Vlad, presedintele federatiei, a fost acuzat in 2000 de Traian Ciharean si Adrian Mateias, doi componenti ai lotului olimpic, depistati pozitiv la JO de la Sydney, ca ar fi inlocuit probele cu urina ale tuturor sportivilor la un control comandat inainte de Olimpiada. Ulterior, cazul a fost musamalizat. FRF, neinteresata sa-si controleze fotbalistii Inscrierea laboratorului antidoping din Bucuresti in cursa pentru obtinerea acreditarii internationale a insemnat cresterea spectaculoasa a numarului de testari. Pana in 2004 se efectuau maximum 700 de controale, iar din 2004 numarul lor s-a dublat. Anul trecut de pilda au fost efectuate 2438 de teste, dintre care 1248 la comanda ANAD, 1043 la cererea federatiilor si 74 la solicitarea cluburilor. Singurul for national care n-a investit pentru testarea sportivilor sai a fost Federatia Romana de Fotbal, singurele "comenzi" din sportul-rege venind de la Liga Profesionista de Fotbal . Sa fie oare costul testarilor problema FRF? Amintim ca testul A costa in competitie 850 de lei si in afara competitiei 650 de lei. Din ce in ce mai multe teste in afara competitiilor Daca sportivii se pot astepta oricand la un control doping in timpul competitiilor, in afara lor testarile ii iau prin surprindere. Mai ales din 2006, atat ANAD, cat si federatiile, si cluburile au marit considerabil numarul testarilor in cantonamentele de pregatire, antrenorii si sportivii fiind obligati sa comunice locurile si programele de desfasurare ale acestora. Anul trecut, ANAD a efectuat 656 teste, iar federatiile 74. Cele mai "zeloase" foruri au fost cele de canotaj si caiac-canoe , cu 39, respectiv 38 testari, urmate de federatiile de box (29), bob-sanie (24), haltere (24), scrima (25) sau gimnastica (20). Federatia Romana de Atletism, care ocupa un loc important topul dopatilor, nu a platit nici un cent pentru a-si testa sportivii in afara competitiilor. Controale doping la sah si bridge! Surprinzator, din proprie initiativa, federatiile de sah si bridge si-au testat antidoping sportivii! Daca bridge-istii au efectuat trei teste in timpul competitiilor, sahistii au fost testati de sapte ori, de trei ori in timpul concursurilor si de patru in afara lor. Tot sapte teste, in perioada de pregatire, a comandat forul sportului pentru persoanele cu handicap! Dopatii pastreaza secretul sursei Culmea este ca putini dintre sportivii depistati pozitiv, indiferent ca este vorba de juniori sau seniori, dezvaluie numele celor de la care au primit substantele dopante. Gratiela Vajiala, presedinta ANAD, ne-a marturisit ca in cei 26 de ani de activitate o singura data un sportiv l-a incriminat pe antrenorul care i-a dat anabolizantul, tehnicianului fiindu-i interzis pe viata sa mai antreneze! 8 cazuri de dopaj au fost descoperite in Romania in 2006, dintre care sapte au fost ale unor juniori! 2438 de teste au fost efectuate anul trecut in Romania. 850 de lei costa un test antidoping in Romania. 24 cazuri de dopaj au fost inregistrate la culturism in ultimii cinci ani, record pentru tara noastra. Sub 2% este procentul cazurilor de dopaj din numarul total de probe prelevate pe plan international. Romania se afla sub aceasta cota. Cazul Mutu - cel mai mediatizat Cel mai mediatizat caz de dopaj din sportul romanesc a fost cel al fotbalistului Adrian Mutu. In toamna anului 2004, aflat sub contract cu Chelsea Londra, Mutu a fost depistat pozitiv si acuzat ca ar fi folosit cocaina. Desi nu i-a influentat performantele sportive, fiind vorba de un drog recreativ, Mutu a fost suspendat sapte luni. Pentru el a urmat o perioada de cosmar in care a pierdut mai multe contracte publicitare de milioane de euro, a fost dat afara de la Chelsea si a fost nevoit sa accepte un salariu mult mai mic la urmatoarea sa echipa. Jucatorul insa a reusit sa revina si sa fie din nou, acum, unul dintre oamenii de baza ai echipei nationale. Si in Liga I la fotbal au fost cateva cazuri de dopaj. Jucatorii Adrian Neaga si Cristian Buturuga de la FC Arges, apoi Adrian Senin si Iulian Apostol de la Farul Constanta si rapidistul Nicolae Grigore au fost suspendati pe diferite perioade pentru cazuri de dopaj.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea