Serbia, pe punctul de a accepta scindarea Kosovo

Eşecul înregistrat săptămana trecută la convorbirile de la Viena în problema statutului Kosovo a determinat Belgradul să se gandească la o soluţie de ieşire din fundătura în care s-a ajuns. Într-o declaraţie pentru reprezentanţii mass-media din străinătate, Sanda Rankovici-Ivici, preşedintele Centrului de coordonare pentru Kosovo şi Metohia din guvernul Serbiei, a subliniat că Serbia "este gata să fie de acord cu scindarea Kosovo într-o parte sarb ă şi una albaneză, în cazul în care nu se va găsi o altă soluţie acceptabilă". Dacă sarbii şi albanezii recunosc ca imposibilă convieţuirea, iar comunitatea internaţională va fi de acord cu acest compromis, a continuat oficialul sarb, atunci "varianta împărţirii Kosovo ar reprezenta o soluţie convenabilă ambelor părţi". Declaraţia de mai sus a oficialului sarb nu înseamnă însă, deocamdată, renunţarea la poziţa de principiu în problema viitorului statut al provinciei sarbe, locuită în prezent de o majoritate covarşitoare albaneză şi trecută după anul 1999 sub administrarea ONU. Belgradul se declară, în continuare, în favoarea unei autonomii cat mai largi a provinciei, dar în componenţa Serbiei, excluzand categoric recunoaşterea independenţei depline a acesteia. Runda de negocieri din 7 august a demonstrat însă încă o dată poziţiile ireconciliabile ale celor două părţi. Reprezentanţii sarbilor kosovari au declarat că divergenţele dintre Belgrad şi Priştina au un caracter principial şi au refuzat să participe la discutarea situaţiei minorităţilor naţionale, argumentand că sarbii "nu acceptă statutul care se încearcă a li se impune, de a fi consideraţi minoritate naţională pe propriul teritoriu". Făcand bilanţul tratativelor de săptămana trecută, Aleksandr Simici, consilierul primului-ministru sarb, a declarat că Belgradul nu va renunţa sub nicio formă la drepturile fundamentale ale sarbilor kosovari la învăţămant, libertatea de deplasare, asistenţa sanitară, garantarea securităţii cetăţenilor. Acesta a menţionat totodată că nu s-a reuşit realizarea vreunui progres nici în definirea prerogativelor poliţiei, ale organelor judiciare în teritoriile locuite de comunităţile sarbe etc. Belgradul are marja de manevră tot mai îngustă În opinia multor analişti, dacă documentul adoptat în noiembrie 2005 de Grupul de contact (Marea Britanie, Italia, Rusia, SUA, Franţa şi Germania) nu admite scindarea provinciei, autorităţilor sarbe nu le rămane decat să capituleze, recunoscand independenţa acesteia. Or, aceasta va avea consecinţe nu numai pentru întreaga Europă, ci pentru întreg sistemul de relaţii internaţionale, încălcand un principiu de bază, cel al recunoaşterii integrităţii terito-riale. Separarea Kosovo, consideră politogul rus Elena Guskova de la Institutul de Slavistică al Academiei Ruse de ştiinţe, va reprezenta un catalizator pentru destrămarea în continuare a fostei Iugoslavii, urmand separarea Voivodinei, o altă provincie autonomă a Serbiei.