Mesajul transmis de legislativ este ferm: femicidul este recunoscut ca o forma extrema de violenta, cu consecinte sociale profunde. In acelasi timp, specialistii atrag atentia ca inasprirea pedepselor, fara masuri reale de preventie si interventie timpurie, risca sa ramana doar un raspuns simbolic.
Legea adoptata de Senat defineste femicidul si introduce pedepse maxime
Proiectul de lege adoptat de Senat stabileste, in mod explicit, ca femicidul reprezinta uciderea intentionata a unei femei sau decesul acesteia ca urmare a unor practici violente care o vatama, indiferent daca autorul este partenerul, un membru al familiei sau o persoana din afara cercului intim.
Textul legislativ prevede pedepse cuprinse intre 15 ani de inchisoare, 25 de ani sau detentie pe viata, in functie de circumstantele faptei. In plus, sunt introduse masuri complementare menite sa extinda protectia victimelor, inclusiv recunoasterea copiilor ramasi fara mame ca victime directe ale femicidului.
Proiectul mai include obligativitatea colectarii anuale de date privind femicidul, precum si introducerea unor masuri de preventie prin educatie, cu teme precum egalitatea de gen, relatiile non-violente si combaterea violentei domestice, integrate in programele scolare.
Pedepse dure, dar eficienta limitata in prevenirea crimelor
Desi legea propune sanctiuni extreme, specialistii avertizeaza ca impactul real asupra reducerii violentei poate fi limitat. Psihiatrul Mihai Copaceanu subliniaza ca inasprirea pedepselor are efect mai degraba in cazul infractiunilor minore, nu in cazul crimelor.
„In cazul infractiunilor de gravitate redusa, cresterea severitatii pedepselor poate avea un anumit efect descurajator (de exemplu o pedeapsa mare pentru un furt mic). In schimb, cercetarile arata ca, in cazul infractiunilor grave, majoritatea autorilor nu sunt descurajati de nivelul sanctiunilor, intrucat nu isi evalueaza in mod rational riscul inainte de comiterea faptei. De fapt, nici nu ii intereseaza. Pentru ei singurul obiectiv de indeplinit este crima, cu orice pret, cu orice risc pentru ca nu au in campul lor rational efectele faptelor lor”, explica psihologul, pentru Adevarul.ro.
Copaceanu considera ca inasprirea legii are in principal un rol simbolic, linistitor la nivelul perceptiei publice, fara a produce o scadere reala a numarului de crime.
„Este rezonabil sa presupunem ca potentialii autori ai infractiunilor de omor au cunostinta de pedepsele severe prevazute de lege; cu toate acestea, acest factor este, in practica, ignorat. Mai mult, existenta infractiunilor violente persista inclusiv in statele in care sanctiunea maxima nu este detentia pe viata, ci pedeapsa capitala, ceea ce indica limitarile eficiente ale prevenirii exclusiv prin inasprirea sanctiunilor. In unele state din America, dar si in tari precum Iran, Singapore, Japonia sau China, se inregistreaza crime in fiecare an.”
„Acest impact simbolic nu se transforma insa intr-o reducere reala a numeroaselor cazuri viitoare.”
Trei tipuri de femicid, definite ca forme agravante de omor
Proiectul de lege introduce trei tipuri distincte de femicid, care vor fi considerate circumstante agravante ale omorului calificat. Femicidul intim se refera la crimele comise in cadrul unei relatii de cuplu sau familiale. Femicidul non-intim vizeaza uciderea femeilor din motive legate de gen, exploatare sexuala, religie sau ura. Femicidul indirect include situatiile in care femeile mor ca urmare a violentei prelungite, mutilarilor sau sinuciderilor determinate de abuzuri indelungate.
Pentru toate aceste forme, pedepsele pot ajunge pana la 25 de ani de inchisoare sau detentie pe viata. Legea prevede pedepse suplimentare atunci cand faptele sunt comise in prezenta minorilor, precum si masuri de protectie si asistenta pentru copiii afectati.
Preventia, componenta cheie a noii legi
Dincolo de sanctiuni, proiectul legislativ pune accent pe preventie. Sunt prevazute programe educationale obligatorii, colectarea sistematica a datelor despre femicid si introducerea unor interventii psihologice timpurii, atat pentru potentialele victime, cat si pentru agresori. Scopul declarat este reducerea riscului de escaladare a violentei si identificarea timpurie a comportamentelor periculoase.
Urmatorul pas legislativ, Camera Deputatilor
Dupa adoptarea in Senat, proiectul de lege urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor, care are rol decizional. Initiativa beneficiaza de sustinere transpartinica si vine intr-un context social tensionat, in care cererea publica pentru solutii reale impotriva violentei domestice si a crimelor motivate de ura este tot mai puternica.
Daca va fi adoptata in forma finala, legea ar putea marca o schimbare importanta in abordarea institutionala a femicidului in Romania, insa eficienta sa va depinde in mare masura de aplicarea concreta a masurilor de preventie si protectie a victimelor, nu doar de severitatea pedepselor.
