Are 24 de ani, e toba de carte, si-a facut scoala in Occident si din sfatuitorul lui Tariceanu a ajuns sef la Privatizare. Pe mai putini bani decit primea in Vest, de unde a venit, dar cu mai multe sperante. Nu se fereste de politica, dar vrea sa traiasca doar din salariu. Il cheama Razvan Orasanu.
Interviu:
Mai aveti de vindut Tractorul, Electroputere si Rulmentul .
Nu uitati de . Este o societate mare, preluata recent de la Ministerul Sanatatii, pe care trebuie sa o privatizam cit mai rapid. In cazul celorlalte, exista un proces mai avansat la Tractorul, privatizare de care m-am ocupat si inainte. Incercam sa deblocam situatia de acolo. Exista trei lucruri majore care pot impiedica finalizarea tranzactiei: un acord social, problema ajutorului de stat si tehnica acestui contract. Vreau ca diversele elemente ale acestui contract sa fie cit mai clare, cit mai favorabile pentru stat si cit mai explicite. Sa nu ne trezim ca incheiem contractul, dar tranzactia nu se finalizeaza! Nu vrem sa repetam ceea ce in trecut s-a dovedit un esec. De aceea ma feresc sa avansez in public un termen-limita, pentru ca intr-o negociere nu e bine sa te pui intr-o situatie in care sa-ti creezi dezavantaje. Incerc sa obtin niste clauze cit mai bune pentru statul roman.
La Electroputere, trebuie sa vedem in ce masura obtinem rezultate, acceptind aceeasi formula de a vinde acest intreg. Incercam sa o vindem pe toata. Trebuie sa avem o scara multipla a ierarhiilor. In primul rind, sa urmam foarte clar procedurile. In al doilea rind, trebuie sa urmarim foarte clar interesul statului.
Vreti bani multi sau vreti doar sa le vindeti?
Vrem sa avem o gindire comuna impreuna cu Ministerul Finantelor, astfel incit ceea ce obtinem ca si clauze, ca functionalitate a intreprinderilor, pret, obligatii de mediu si sociale, impreuna, sa constituie cel mai bun pachet pentru stat.
Aveti de recuperat cinci miliarde de dolari. Cum faceti, mai ales ca reesalonarile sint inca o practica?
Nu neaparat. Avem rezultate si din executari silite . Trebuie sa tineti cont de un lucru: acolo unde exista gajuri, garantii, lucruri care pot fi executate, incercam sa recuperam, dar valoarea nominala pe care o pomeneati are o semnificatie in masura in care in spatele unui credit sint, in valoare proportionala, niste active care pot fi executate silit. De exemplu, noi am preluat creditele Bancorex. Or, unul dintre motivele pentru care banca a devenit falimentara este acela ca nu avea garantii in spatele creditelor.
In trecut s-a vehiculat o rata de recuperare a creantelor de 16-17% pentru aceasta perioada. Sinteti de acord?
La noi exista rate de peste 50%, iar in citeva cazuri exceptionale am avut chiar 100%. Anul trecut am incasat din aproximativ 4.500 de miliarde, cu peste 1.000 de miliarde mai mult decit tinta fixata initial. Devine insa din ce in ce mai greu sa recuperezi, pentru ca ai un portofoliu fix. In 2006, ne propunem sa recuperam ce nu am putut recupera prin executari silite in 2005. Deci stoarcem aceeasi lamiie un pic mai mult in acest an decit in anul trecut.
Cum ramine cu ideea de a desfiinta AVAS?
Eu nu o impartasesc. AVAS mai are de lichidat 500 de societati care nu pot fi privatizate, apoi mai are citeva zeci de intreprinderi mari si mijlocii de privatizat si peste 200 de intreprinderi mici. Activitatea de valorificare si de urmarire a contractelor are o procedura bine definita, care dureaza un anumit timp. In ceea ce priveste privatizarile mari, incercam sa le incheiem la finalul lui 2007.
Pe partea de recuperare a creantelor, au fost propuneri de a face din AVAS o firma privata.
O sa am o analiza serioasa, dar am inteles ca gradul de recuperare al AVAS, comparat cu gradul de recuperare al unor firme private , este mai mare. De asemenea, din cite mi s-a spus, si costurile cu aceste recuperari sint inferioare pietei. O sa verific. Oricum, unul dintre primele lucruri pe care le-am facut a fost sa reduc costurile de personal cu peste 8%. Vor fi ceva mai putine salarii de merit in institutie in acest an. Trebuie sa corelam cheltuielile de personal cu rezultatele pe care le obtinem. E o corectie importanta.
Ce inseamna 8%?
Peste 60 de miliarde de lei vechi.
Cite procese mai aveti?
Institutia are mai mult de 10.000 de litigii, iar in spatele fiecarui proces necistigat se poate ascunde o suma imputabila institutiei si, ulterior, bugetului de stat. Vom face o ierarhizare si o prioritizare a acestor dosare, astfel incit sa ne asiguram ca acoperim cu cele mai bune resurse cele mai importante dosare. Avem doar 60 de oameni la juridic.
Mai exista vreo amenintare cu vreun proces international?
Eu sper sa nu mai ajungem la o situatie asemanatoare cu cea de la Noble Ventures. Acum, concret, nu exista o situatie similara. Exista citeva clauze sensibile, dar nu vreau sa ma lansez in speculatii.
Societatile vindute incep sa se intoarca la stat. E o solutie?
E un fenomen ingrijorator. Avem zeci de societati care se intorc. Nu voi mai accepta ca o societate sa se intoarca in portofoliul AVAS decit daca exista motive extrem de temeinice. A le reprimi in portofoliu inseamna sa le gasim un nou viitor. Trebuie sa luam rapid o decizie: le mai scoatem o data la vindut sau le lichidam? Or, raspunsul nu e usor pentru o societate care si-a instrainat activele, se intoarce intr-o situatie mai proasta decit cea din momentul privatizarii.
Cam la cite societati a redevenit statul actionar?
In 2004 au fost citeva zeci. Nu ma deranjeaza atit numarul lor, cit faptul ca fenomenul se amplifica. Observ, usor-usor, o crestere. Trebuie sa gasim o solutie pentru aceste intreprinderi. Avem niste responsabilitati pentru oamenii angajati acolo.
Sinteti membru de partid?
Nu. Sint un tehnician, un economist. Cit am stat linga primul-ministru pe parcursul anului trecut, sfaturile mele au fost intotdeauna legate de probleme macroeconomice, tehnice. In acelasi mod imi voi face treaba si aici.
Veti prelua Oficiul pentru Privatizare al Ministerului Economiei?
