Social

Scrisori catre Ceausescu: intrecere socialista cu Eugen Barbu si Paunescu

Atunci cind ii scria lui Ceausescu, poetul Adrian Paunescu avea un tenace concurent in redactorul-sef al revistei „Saptamina“, scriitorul Eugen Barbu. Ca si Adrian Paunescu, a carui scrisoare din 28 mai 1982 Cotidianul a publicat-o ieri, Eugen Barbu incerca sa-si rezolve anumite probleme prin epistole bine ticluite trimise presedintelui Nicolae Ceausescu. Numai ca, daca Paunescu incerca sa-i ajute pe cei pe care credea de cuviinta, scopul lui Barbu era de a-si demola adversarii. E de observat ca amindoi insistau pentru a obtine audiente personale la Ceausescu. Pe 5 mai 1982, cu doar citeva saptamini inainte ca Paunescu sa-i trimita scrisoarea, Barbu ii scria urmatoarele lui Ceausescu: „Mult iubite tovarase Ceausescu, tin sa va multumesc pentru interventia dumneavoastra in cazul publicarii articolului despre cei care-i defaimeaza pe marii nostri carturari. Fara dvs., totul ar fi luat o alta turnura. Din pacate am mari dificultati in privinta publicarii serialului despre Ion Caraion . Tovarasii Pana, Necsoiu si iar acel nefast Vasile Nicolescu sub pretext ca vor liniste imi cer capul! Ce victorie ar fi pentru Europa Libera! (...) Va trimit alaturat articolele ultime despre cazul sectei antropozofilor, care aduce cu cel al transcedentalilor, pe care tovarasul Enache imi cerea sa-l scot din motive absolut misterioase. Cu cine sint ei? Alatur si o pagina care n-a putut apare tot prin interventia tovarasului Necsoiu despre Emil Georgescu. In presa vest-germana este mare zarva cu acest escroc care ne calomniaza de ani de zile si noi nu-l putem ataca? Cu cine sint totusi acesti oameni care vor sa impiedice de a apara politica pe care dvs. o faceti cu atita stralucire. Ramin al dvs. loial ca totdeauna, Eugen Barbu“. Scrisoarea, trimisa cu post-scriptumul „Totusi as dori sa ma primiti. Am multe lucruri pe care ar fi bine sa le cunoasteti“, era insotita de un articol intitulat „Coloana a cincea in arta“. Aici, Barbu ii lua la rind pe toti adversarii sai din lumea literara, pe care ii definea drept „coloana a cincea, finantata si incurajata din exterior“. „Infiltrati (vezi cazul Manolescu si Piru) la universitati sau in fruntea unor ziare de mare tiraj (vezi cazul O. Paler), ei promoveaza o poezie asa-zis modernista, ostila gindirii partinice si patriotice, o critica din culise, bine orchestrata“, scria Barbu, care cerea in final masuri impotriva tuturor celor din grupul identificat de el. „Ni se pare ca dupa aducerea la cunostinta fata de opinia publica romaneasca a acestor grave fapte care nu fac cinste grupului numit si care contravin legilor statului, este momentul luarii unor masuri drastice pentru curmarea acestor manifestari ce primejduiesc ideologia noastra si cu care nimeni nu poate fi de acord“. Precizam ca citatele extrase au fost redate in grafia si gramatica autorului. Plesu zice altceva In interviul acordat ziarului Cotidianul si publicat in editia de ieri, Adrian Paunescu sustine ca printre persoanele implicate in „Meditatia Transcendentala“ pe care a incercat sa le ajute s-a numarat si Andrei Plesu. La interventia lui Octavian Paler, cu care era bun prieten, Paunescu i-ar fi publicat lui Plesu un articol in revista „Flacara“, al carei redactor-sef era, fara sa-i fi cerut vreodata acestuia sa introduca un pasaj despre Ceausescu. Andrei Plesu infirma insa aparitia articolului si spune ca s-au facut presiuni ca acesta sa apara cu un paragraf propagandistic. Lui Andrei Plesu, care pina atunci semna cronici in „ Romania libera “, pe atunci condusa de Octavian Paler, tocmai i se ridicase dreptul de semnatura, ca o consecinta a legaturii sale cu „Meditatia Transcendentala“. „Paunescu reusise sa-l salveze pe Marin Sorescu, dupa ce l-a pus sa scrie in «Flacara» o poezie de propaganda, «Tricolorul». La interventia lui Paler, care credea ca ma poate ajuta si pe mine, am avut o singura intilnire cu Paunescu la revista. Mi-a cerut sa scriu un memoriu catre el - ceea ce m-a stupefiat - si un articol. Nu am scris memoriul, dar i-am trimis un articol despre pictorul Grigorescu“, isi aminteste Andrei Plesu. „Ulterior, prin doi oameni din redactia «Flacara», Nicolae Cristache si Tudor Octavian , mi s-a transmis ca articolul trebuie sa contina si un citat din Ceausescu. Am refuzat, iar articolul n-a aparut“, mai spune Andrei Plesu. O dovada a scandalului creat de aparitia articolului, spune Andrei Plesu, este acela ca un alt articol scris ulterior pentru „Romania literara“, despre Paciurea, nu i-a aparut cu numele real, ci cu pseudonimul Petre Andreescu. „Mi s-a explicat ca motivul a fost scandalul de la «Flacara»“, mai spune Plesu. Paunescu, poet de serviciu amical pentru Prigoana Presedintele Comisiei de cultura din Senat, Adrian Paunescu, si-a pus pana in serviciul omului de afaceri Silviu Prigoana. Anul acesta, de Paste, Silviu Prigoana a decis sa trimita cunoscutilor, in loc de felicitari, antologia de versuri „Doamne, ocroteste-i pe romani!“ de Adrian Paunescu, cu citeva cuvinte scrise de poetul senator pe pagina de garda. Adrian Paunescu a fost pus la munca serios, pentru ca a avut de scris dedicatii si mesaje de felicitare pe nici mai mult, nici mai putin de 117 carti - si nici nu avea voie sa se repete. Lucru cu atit mai dificil cu cit respectivele mesaje erau adresate unor oameni despre care nu stia nimic. Adrian Paunescu s-a achitat constiincios de sarcina, iar Silviu Prigoana a fost foarte multumit de rezultat, fapt pentru care a scanat toate dedicatiile si le-a pus pe site-ul sau. Astfel au putut intra in constiinta publicului formulari marca Paunescu de-a dreptul antologice: „Nu era suficienta o prigoana, mai trebuia si Adrian Paunescu“; „Prin tovarasul Prigoana, un cuvint si o icoana“; „Pledoarie pentru purificare prin Prigoana“; „Goana, cu Prigoana, spre Duhul din Icoana“; „N-am sa intru-n amanunte, dar Prigoana ne e punte“; „Cine n-are un Prigon, va plati un bilion, pentru a-l primi plocon“. Dupa ce a epuizat toate jocurile de cuvinte „goana/prigoana“, poetul a inceput sa se autociteze, din poezii mai vechi: „Dar bine-ai venit, Amagire“; „Redevenim interjectii ireductibile“; „Bate vint de primavara, cei batrini incep sa moara“. In cele din urma, a obosit de-a dreptul si a devenit eliptic: „S. A. P. va saluta“; „Era si timpul“; „Numele meu este Adrian Paunescu“; „Insist, Adrian Paunescu“.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea