Sărăcia goneşte copiii de la cursuri, pe timpul iernii

Iarna înseamnă pentru sistemul educativ din Romania apariţia unui fenomen ciudat, dar explicabil. Oamenii din acest domeniu îl numesc abandonul şcolar tăcut. Există familii sărace care nu pot să-şi trimită copiii la şcoală în timpul iernii, pentru că nu au cu ce să-i îmbrace şi să-i încalţe. Si atunci, copiii răman acasă pană trece urgia vremii. Asta se întamplă de ani buni mai ales în mediul rural, dar şi în cartierele sărace ale marilor oraşe. Dacă te duci acum în şcolile din cartierele sărace ale Bucureştiului sau în şcoli din oraşe mai mici ori din mediul rural, poţi să vezi o activitate febrilă. Se face chetă. Se adună diverse lucruri, de la pulovere şi geci, pană la căciuli şi bocanci. Toate au măsuri mici. Profesorii aduc de acasă tot ce le prisoseşte, lucruri rămase de la copiii lor. Elevii mai mari aduc şi ei tot felul de lucruri dintre cele care le-au rămas mici. Directorii şcolilor caută cu disperare ajutorul sponsorilor, al organizaţiilor neguvernamentale: fiecare să aducă ce poate, să fie ajutaţi elevii din familiile sărace. Totul se face în încercarea, uneori disperată, de a reduce cat mai mult acest fenomen al abandonului şcolar tăcut. Directorii şcolilor se gandesc deja cu teamă că se pot trezi oricand cu părintele unui elev la uşă, om care vine cu o hartie în mană. Iar acel părinte a scris pe hartie că vrea să-şi retragă copilul de la şcoală, în perioada iernii, pentru că nu are bani să-i cumpere odraslei sale o pereche de bocanci şi o geacă. Ce poţi să-i spui acelui părinte, ca director de şcoală? Să-l ameninţi că, dacă nu vine la cursuri, copilul său va fi exmatriculat ? Regulamentul şcolar spune clar că se pot începe procedurile de exmatriculare dacă un elev a lipsit fără motivaţie trei zile la rand. E adevărat că un elev poate să lipsească de la şcoală mai mult timp, dar numai cu scutire medicală, dacă e bolnav, aşa cum poate să lipsească pentru plecarea în străinătate. Dar nu există în regulament motivaţia sărăciei. Aici e marea problemă. Acord tacit între şcoală şi părinţi Toată lumea cunoaşte problema elevilor care abandonează temporar şcoala, în timpul iernii, din cauza sărăciei. Se ştie asta chiar şi la Ministerul Educaţiei, acolo unde ni s-a explicat, pe scurt, ce se întamplă în teritoriu. Este vorba despre un acord tacit între părinţii elevilor şi direcţiunea şcolii respective. În acest fel, şcoala evită pierderea definitivă a elevului, pentru că micuţul ar putea fi exmatriculat din cauza absenţelor. Copilul lipseşte de la şcoală cat e vremea rea. Un asemenea exemplu l-am întalnit în judeţul Vaslui, unde vreo 500 de elevi nu au venit la şcoală, iarna trecută, dar nu pe tot parcursul anotimpului rece, ci cam o lună de zile, cat a fost vremea mai capricioasă, după cum ne-a spus inspectorul şcolar general Gheorghe Carjă. "Riscul de abandon în judeţul nostru este în fiecare an de 3-4%, din diverse motive. Unii elevi lipsesc cate o lună, cum a fost iarna trecută, cand au fost 500-600 de asemenea cazuri", ne-a spus oficialul. Pe langă sărăcie, altă problemă este, tot în mediul rural, cu precădere în zonele montane, distanţa mare pe care elevii trebuie s-o parcurgă de acasă pană la şcoală. Dacă drumul e blocat de nămeţi, adio cursuri. Dar important e că acei copii n-au abandonat definitiv şcoala, ci au recuperat ulterior materia restantă. Haine din străinătate În şcoli are loc o adevărată chetă naţională. Este o altă faţă a şcolii romaneşti. Pare a fi prima lecţie de solidaritate umană pe care elevii o primesc de la profesorii lor. Un exemplu este cel al profesorilor de la şcoala generală nr. 8 din Vaslui, care strang bani din propriile salarii pentru a oferi copiilor mancare. Este vorba de copii care vin de la 25 de kilometri distanţă, de acasă pană la şcoală. Aceeaşi şcoală s-a trezit de curand cu un cadou venit tocmai din judeţul Hunedoara. Un camion plin cu îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii. În judeţul Neamţ, inspectoratul şcolar a făcut apel la organizaţii caritabile din Germania şi Olanda, de unde au venit cantităţi importante de haine şi încălţăminte de iarnă. "Am discutat cu directorii de şcoli despre copiii care provin din familiile sărace. Am făcut apel la organizaţiile umanitare din ţară şi din străinătate", ne-a declarat Dorina Drexler, inspectorul şcolar general din judeţul Neamţ. S-a reuşit astfel ca 100 de copii să fie îmbrăcaţi din cap pană-n picioare. În paralel, s-a făcut chetă în mai multe şcoli din acelaşi judeţ, profesorii şi elevii reuşind să asigure hainele de iarnă pentru alţi 30 de copii. Ceva cu totul special am aflat tot din judeţul Vaslui. În multe localităţi există obiceiul, de Sfantul Andrei , ca în poarta fiecărei case să fie un săculeţ pentru cadouri. Ei bine, localnicii au pus şi în acest an, pe 30 noiembrie, haine şi încălţăminte pentru copiii din familiile sărace. şi în Bucureşti sunt mulţi copii sărmani în cartierele periferice. În şcoli în care se face chetă pentru ei. Un exemplu este şcoala generală nr. 135, aflată la doi paşi de cartierul Ferentari. Aspectul modern al şcolii nu poate ascunde sărăcia din buzunarele părinţilor. Dascălii au început şi în acest an să strangă diverse lucruri pentru elevii sărmani. "Noi încercăm să dăruim copiilor aceste lucruri cat mai discret, organizand tot felul de acţiuni, de concursuri, pentru ca nici copiii să nu se simtă jenaţi de situaţie. Unii părinţi cu greu recunosc că au probleme materiale, alţii vin şi se plang că nu au cu ce să-i îmbrace iarna", ne-a spus învăţătoarea Liviana Ionescu. Ajutoare de la autorităţi Autorităţile centrale şi locale fac eforturi pentru a-i ţine pe elevi în şcoală. şi asta în condiţiile în care se ştie deja că sărăcia este prima care îi goneşte pe tineri de la cursuri. Programele cu tentă socială s-au înmulţit în ultimii ani, de la celebrul "Laptele şi cornul", ca să nu mai vorbim de microbuzele pentru transportul elevilor, plus ajutoarele pentru rechizite, la care se adaugă "Bani de liceu", un proiect naţional de care beneficiază la ora asta 104.474 de elevi, fiecare dintre ei primind lunar 1,8 milioane de lei. "Plouă" cu ajutoare sociale şi din direcţia primăriilor, care caută să-i ajute fie pe elevii din familiile cu probleme materiale, fie pe şcolarii foarte buni la învăţătură. Dincolo de tenta politică pe care au încercat unii s-o dea unor programe sociale, este bine să vedem ce se întamplă cu adevărat în şcoli. Aţi auzit de elevi care leşină în clasă de foame, făcand criză de hipocalcemie , pentru că n-au mancat nimic acasă? Dar despre prichindei de clasa a IV-a care au fost prinşi furand o bucată de paine de la chioşcul de langă şcoală, pentru că le era foame? Cifrele oficiale lipsesc Statistici nu există în privinţa abandonului şcolar tăcut. Nu există informaţii nici la Ministerul Educaţiei, nici la organizaţiile neguvernamentale. Autorităţile au numai date referitoare la elevii care au abandonat definitiv şcoala, dar asta e o cu totul altă discuţie. Pe de altă parte, cele mai recente statistici ale UNICEF arată că din totalul celor aproape şase milioane de copii din ţara noastră, cam 1,5 milioane provin din familii cu un nivel de trai scăzut. Alte statistici, ale altor organizaţii, spun că vreo 15.000 de elevi din învăţămantul preuniversitar sunt în pragul abandonului şcolar.