Aceasta saptamana este una deosebit de importanta pentru credinciosi, care merg la biserica si se roaga intens. Fiind zile importante de sarbatoare, acestea au o insemnatate aparte si, de-a lungul timpului s-au format o serie de traditii si obiceiuri de care toti credinciosii tin cont. Iata ce trebuie sa stii despre Saptamana Luminata si ce semnificatie are fiecare zi a acesteia.
Traditii si obiceiuri in Saptamana Luminata
In Saptamana Luminata nu se citeste Psaltirea si nu se fac parastase pentru cei trecuti la cele vesnice, slujbele fiind reluate dupa Duminica Tomii, care in acest an cade pe 1 mai.
Slujbele de inmormantare din Saptamana Luminata sunt oficiate dupa o randuiala speciala. Slujba inmormantarii este inlocuita de slujba Invierii. Asadar si cantarile acestei slujbe vorbesc de biruinta Vietii asupra mortii.
In aceasta aceasta saptamana, precum si in zilele care urmeaza pana la Rusalii, credinciosii nu vor face matanii in biserica.
In cea de-a treia zi, precum si in celelalte zile din Saptamana Luminata, nu se fac parastase.
Incepand cu prima zi de Paste si pana la Inaltarea Domnului, in cadrul Liturghiei se va canta „Axionul Pastilor”, „Ingerul a strigat”. De asemenea, credinciosii vor folosi ca forma de salut cuvintele „Hristos a inviat!” si li se va raspunde cu „Adevarat a inviat!”, pana la Inaltare, dupa care salutul se schimba cu “Hristos a Inaltat!” si se raspunde cu “Adevarat a Inaltat!”.
Semnificatia fiecarei zile din Saptamana Luminata
Lunea din Saptamana Luminata poarta numele de Lunea Alba sau Lunea Luminata. Fiind prima zi dupa Duminica Pastelui, este considerata ziua in care se deschid portile Raiului si ale iertarii, astfel ca orice persoana care moare in acesta zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Traditia spune ca trebuie sa stropesti casa cu agheazma si sa dai de baut la rude. Conform revistei Superstitiilor, in unele zone se merge cu obiceiul “udatului” si al umblatului cu pasc apentru vestirea Invierii.
Martea din Saptamana Luminata se mai numeste si Martea Alba si este impusa drept zi nelucratoare. Nu se spala, nu se calca, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana in aceasta zi pasca ramasa de la Paste si vin rosu.
Miercurea din Saptamana Luminata poarta numele de Sfanta Mercurie. Barbatii se duc sa munceasca la camp, insa femeile au interdictie. Conform traditiei, nu este bine sa se munceasca de “nunta soarecilor”. Asta ar insemna sa aduci rozatoarele in casa si sa te lipsesti restul anului de bucate pe masa.
Joia din Saptamana Luminata mai e numita si Joia Verde, o zi in care se cinstesc holdele, gradinile si granele. Cine munceste in aceasta zi aduce asupra casei nenorocul, seceta si daunatorii in livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumita aceasta zi, cere un ritual al mortilor. 44 de galeti cu apa sunt carate de o persoana, doua lumanari se aprind la toate cele patru capete, iar apa astfel “sfintita” se varsa apoi in fantana din curte.
Vinerea din Saptamana Luminata poarta numele de Vinerea Scumpa sau Fantanita. Este sarbatoarea Izvorului Tamaduirii. Vinerea Scumpa este in contrast direct cu Vinerea Neagra sau Vinerea Mare, de dinaintea Pastelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fantana care avea apa doar in Vinerea Scumpa, caci acea apa era datatoare de viata.
FOTO: pixabay.com
