Sanatatea care ucide

Greselile comise de personalul medical in sectiile spitalelor fac mai multe victime decit accidentele rutiere (doar 8.000 pe an!), decit infarctul sau unele tumori. Costurile anuale ale erorilor comise de medici sint evaluate la 10 miliarde de euro (aproximativ 1% din PIB). Peste 90 la suta dintre medicii acuzati de malpraxis sint achitati. Haos in spitale Presedintele Asociatiei Italiene a Medicilor Oncologi (AIOM) a admis ca malpraxisul exista, dar ca de foarte multe ori eroarea nu este a cadrului medical, ci este cauzata de structura spitaliceasca in care se lucreaza: proceduri neverificate, fise clinice completate in graba, medicamente preparate in spatii slab luminate, murdare sau zgomotoase, diagnostice tardive, dar si oboseala din cauza turelor masacrante. Intr-o ierarhie a deceselor cauzate de malpraxisul medicilor italieni, pe primul loc este Ortopedia (15%), Oncologia (13%), Obstetrica (10,8%) si Chirurgia (10,6%). Erorile cele mai frecvente sint facute in salile operatorii, in sectiile de urgenta si in dispensare (ambulatorii). Confuzii si intirzieri Cele mai frecvente erori sint cauzate de confuzia care se face intre medicamente care au denumiri asemanatoare. Alte erori sint generate de sistemul sanitar care obliga la lungi liste de asteptare pentru vizite medicale si pentru examene diagnostice. Aceasta chestiune este cauza directa a unor diagnostice tardive, care se fac atunci cind dauna este irecuperabila. In sistemul sanitar italian si-a facut aparitia un nou tip de eroare, cea destinata sa duca la reducerea cheltuielilor. Este ceea ce anglo-saxonii numesc "quicker and sicker" (mai repede, dar mai bolnav), adica externarea pacientului prea repede, cind inca starea sa nu este stabila. Alte erori, enumerate de Tribunalul Drepturilor Bolnavului sint provocate de administrarea gresita a medicamentelor din motive de caligrafie ilizibila a celor care le-au prescris (uneori este suficienta schimbarea locului unei virgule pentru a face letala doza medicamentului), operarea altui pacient decit cel care trebuie operat, amputarea membrului gresit, pierderea sau ratacirea examenelor medicale, anestezia prost dozata, in fine, neatentia.