La recomandarile expertilor Bancii Mondiale privind optimizarea numarului de spitale, paturi si personal, reorganizarea si restructurarea au fost efectuate pe baza unor indicatori de evaluare a activitatii medicale desfasurate de fiecare unitate sanitara: indicele de utilizare a paturilor; rulajul pe pat, pe sectii si compartimente; rata infectiilor nozocomiale raportate la numarul total de externari; numarul de pacienti in functie de morbiditatea intraspitaliceasca diagnosticata; incadrarea cu personal de specialitate medico-sanitar si in special cu medici de specialitate.
Restructurarea s-a finalizat astfel:
Au fost reduse 22.210 de paturi, din care 987 de paturi se estimeaza a fi reduse in Bucuresti; indicatorul numar de paturi la 1.000 de locuitori s-a redus de la 6,7 la 5,7 paturi la 1.000 de locuitori; numarul unitatilor si al sectiilor pentru tratarea bolnavilor cronici a crescut de la 84 la 126, iar numarul de paturi pentru tratarea bolnavilor cu afectiuni cronice este de 8.138; au fost desfiintate 18 spitale, centre de sanatate si sanatorii, din care trei spitale sunt propuse a fi desfiintate in Bucuresti: Spitalul "Sf. Spiridon" Braila, Spitalul TBC Pitesti, Spitalul Orasenesc Cristuru Secuiesc si Spitalul Orasenesc Vlahita - judetul Harghita, Spitalul Clinic Municipal Constanta, Centrul de Sanatate Melinesti, Centrul de Sanatate Plenita si Centrul de Sanatate Bechet - judetul Dolj, Spitalul de Neurologie si Neuropsihiatrie Alba, Spitalul Pneumoftiziologie Alesd - judetul Bihor, Sanatoriul Balnear Slanic Moldova - judetul Bacau, Spitalul Orasenesc Slanic, Spitalul Orasenesc Urlati si Sanatoriul TBC Floresti - judetul Prahova , Sanatoriul TBC Floresti - judetul Giurgiu, Spitalul de Copii Cotroceni, Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie Copii si Spitalul de Ftiziopediatrie Bucuresti;
Au fost propuse pentru a fi transferate la alte autoritati (Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului, Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap etc.) 14 unitati, cu un total de 1.440 de paturi; au fost dezafectate 111 locatii, din care trei sunt propuse a fi dezafectate in Bucuresti; numarul centrelor de permanenta pentru asistenta medicala primara a crescut cu 185, de la 306 la 491 centre de permanenta ; au fost identificate si propuse pentru a fi transformate in unitati medico-sociale 104 unitati sanitare, sectii sau locatii, totalizand 3.906 paturi.
Printre efectele procesului se numara:
Disponibilizarea unor fonduri care vor fi utilizate tot in sanatate, dar vor fi orientate prioritar spre calitatea actului medical si dezvoltarea unitatilor sanitare cu activitate complexa de interes national ; redistribuirea aparaturii medicale rezultate in urma procesului de restructurare spre alte unitati sanitare, iar cea excedentara va fi data in folosinta medicilor de familie pentru centrele de permanenta; prin infiintarea unitatilor medico-sociale s-a creat acel tip de unitate care vine in intampinarea persoanelor care au atat nevoi medicale, cat si sociale; prin infiintarea de noi sectii si unitati sanitare de cronici, a crescut numarul de paturi pentru bolnavii cu acest tip de afectiuni si care necesita o durata optima de spitalizare crescuta, reducandu-se in mod corespunzator numarul de internari din spitalele de acuti. Astfel, conchide Ministerul Sanatatii si Familiei, numarul optim de zile de spitalizare pentru spitalele de acuti corespunde realitatii.
(Curentul)
