Romanul SF intoarce foaia

Dupa ani buni in care interesul publicului roman fata de SF scazuse la zero, de ceva vreme cartile de acest tip au prins din nou viata. Au fost, mai intii, vremurile de glorie ale cartii SF, cind, in anii 1994 si 1996, Editura Nemira facea tiraje mari cu clasici ai genului, ca Asimov, Clarke sau Van Vogt. A urmat o perioada de recesiune drastica, in care SF-ul a disparut din preocuparile cititorilor romani. Editurile si-au inchis colectiile SF, Nemira a fost pe punctul de a disparea. Din fericire pentru literatura SF insa, lucrurile nu s-au oprit aici. Prima miscare de resuscitare a pietei a facut-o Editura Tritonic, care in 2005 a inceput sa publice traduceri de literatura SF, de data asta insa fiind vorba de autori publicati (si premiati) dupa anul 2000. Tot in 2005, a aparut si o editura mica, destinata exclusiv SF-ului, Millennium Press, care anul acesta a fuzionat cu Editura Tritonic. „De la bun inceput am convenit sa facem din aparitiile de la Millennium Press si cele din colectia fiction.ro de la tritonic proiecte complementare, sa nu fim neaparat concurenti, ci parteneri pe o piata care se cerea reconstruita“, ne-a declarat Horia Ursu, reprezentantul Editurii Millennium Press. Tot Horia Nicola Ursu ne-a vorbit si despre dezvoltarea ulterioara a pietei de carte SF: „Succesul Tritonicului si insistenta Millennium Press intru obtinerea unor copyrighturi au trezit si instinctele concurentei, astfel incit Nemira a abandonat incet-incet politica reeditarii marilor succese de altadata si si-a adus in ograda un profesionist (unii ar spune Profesionistul) in materie de politici editoriale in domeniul F&SF, pe Mihai Dan Pavelescu, care a regindit portofoliul editurii, actualizindu-l si imbogatindu-l“. Mihai Dan Pavelescu de la Editura Nemira explica perioada de recesiune printr-o greseala a editurilor: „Reculul din ultimii (probabil sapte) ani a fost cauzat de lipsa unei oferte de valoare. Cartea SF este (si va fi) profitabila atita vreme cit editurile nu vor incerca sa pacaleasca cititorii cu subproduse. In perioada post-’90, a existat o pletora de carti de valoare de recuperat (ma refer la traducerile din literatura universala). Acestea au fost publicate (aproape in totalitate), dupa care s-a ajuns la inevitabilul 90% trash care a fost propus publicului cu totala dezinvoltura fata de calitate“. Cit despre trendurile pietei, Michael Haulica, redactorul-sef de la Tritonic, ne spune: „Cred ca e in urcare literatura fantasy. Poate si pentru ca are o adresabilitate mai larga, si nu numai ca tipologie a cititorului, dar si ca virsta. Hard SF nu se citeste la 10 ani, dar fantasy da. Pe de alta parte, cred ca marele cistig este ca, in ultima vreme, literatura F&SF se apropie foarte mult de mainstream, dar si invers. Carti ale unor autori ca Bret Easton Ellis, Philip Roth, Haruki Murakami sau Kazuo Ishiguro au intrat pe listele premiilor F&SF, aducindu-si si cititorii cu ei. Lumea a inceput sa descopere ca SF nu inseamna obligatoriu nave cosmice si omuleti verzi, iar fantasy nu este sinonim cu vrajitori si elfi“. Pina la urma, dincolo de clasificari de genul SF/non-SF, singura impartire care conteaza este intre literatura buna si cea proasta. Topul vinzarilor Colectia Nautilus Editura Nemira 1. „Saga Umbrelor“ de O.S. Card (continuarea trilogiei „Jocul lui Ender“): „Umbra lui Ender“; „Umbra Hegemonului“; „Umbra marionetelor“ 2. Seria „Avalon“ de M.Z. Bradley: „Negurile“ (2 volume) 3. Seria „Dune“ (6 volume) de frank herbert 4. „Substanta M“ de Ph. K. Dick 5. „Camuflaj“ de Joe Haldeman (premiul „Nebula“ 2005) Colectia fiction.ro Editura Tritonic 1. „Statia Pierzaniei“ de China Miéville (prima carte SF publicata la Tritonic) 2. Din trilogia „Noul Crobuzon“ a lui Miéville: „Cicatricea“ si „Consiliul de Fier“ 3. „Zei americani“ si „Baietii lui Anansi“ de Neil Gaiman 4. „Viriconium“ de M. John Harrison 5. „Blestemul Chalionului“ de Lois McMaster Bujold