Romanii se pronunţă pentru retragerea rapidă din Irak

Romanii sunt informaţi în legătură cu tema retragerii trupelor romane din Irak în proporţie foarte mare (92%), arată ultimul sondaj de opinie realizat de BCS în perioada 10-15 iulie. Cei mai mulţi dintre cei chestionaţi se pronunţă pentru o retragere imediată, declarand că Romania nu a avut nici de caştigat, nici de pierdut ca urmare a trimiterii de trupe în Irak. Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre subiecţii sondajului sunt de părere că retragerea trupelor romaneşti ar afecta negativ relaţia cu SUA, neaducand vreo modificare în ceea ce priveşte relaţia Romaniei cu UE. În număr destul de mare, 41%, romanii au sancţionat decizia CSAT de a respinge propunerea de retragere, considerand-o greşită. În contextul în care o parte a ţărilor UE nu au avut trupe în Irak alături de SUA şi Marea Britanie, iar altele au avut trupe şi le-au retras deja sau măcar au fixat o dată a retragerii, cei mai mulţi din repondenţi, 28%, sunt de părere că Romania trebuie să-şi retragă imediat trupele din Irak, în timp ce doar 24% vor ca trupele romaneşti să fie retrase odată cu cele ale SUA şi Marii Britanii. În favoarea unei retrageri mai rapide se pronunţă 19% din intervievaţi, care cred că Romania ar trebui să-şi retragă militarii pană la sfarşitul anului curent, în timp ce 14 procente vor ca trupele romaneşti să fie retrase pană la finele anului 2007. Jumătate din cei care au răspuns sondajului BCS cred că retragerea va afecta negativ relaţiile Romaniei cu SUA, în timp ce 43% consideră că acest gest n-ar afecta în niciun fel relaţiile noastre cu UE. Prezenţa trupelor în Irak - nici caştig, nici pierdere Un procent egal de repondenţi, 21%, sunt de părere că Romania nu a avut deloc de caştigat, dar nici de pierdut, ca urmare a trimiterii trupelor în Irak. Doar 13% cred că decizia de a trimite militari romani pe teatrul irakian a făcut ca Romania să caştige foarte mult, pe cand 11 procente cred că decizia a făcut ca ţara noastră să aibă foarte multe de pierdut. Romanii cred că soluţia cea mai importantă pentru a determina autorităţile să retragă trupele este strangerea de semnături (34%). Doar 12 procente cred că un referendum este necesar pentru a hotărî retragerea, iar alţi 21% cred că sunt necesare dezbateri publice larg mediatizate. În acelaşi timp, romanii înclină să le ia apărarea miniştrilor liberali Ungureanu şi Vlădescu, care au votat împotriva deciziei PNL de retragere a trupelor, considerand că premierul Tăriceanu trebuie să-i lase să lucreze mai departe pentru integrarea în UE.