Social

Romanii cred in superstitiile altora

Yingul si yangul chinezesti aproape s-au demodat, e ultimul trend spiritual, in timp ce superstitiile continua sa bintuie romanii - oraseni, sateni, manageri sau soferi. Deochiul, pisica neagra si universalul 13 sperie inca autohtonii, indiferent de statutul profesional sau social. In ultimul timp, romanii au importat si superstitii din afara granitei: sarutul sub visc de la americani, clopoteii feng shui de la chinezi, terapiile ayurveda de la indieni. Japonezii nu arunca papusile, ci, in cel mai rau caz, le duc la templu. Brazilienii se imbraca in alb de Revelion pentru a avea un an linistit, iar romanii continua sa creada in . Indiferent de pozitionarea geografica, oamenii si-au pastrat superstitiile, chiar daca e vorba despre Mos Craciun, feng shui sau despre Martina Hingis care nu calca niciodata pe liniile de margine ale terenului in timpul unui meci. Ritualuri relativ ciudate Specialistii explica toate astea ca mosteniri ale societatilor primitive, care s-au adaptat la temerile fiecarei culturi, raminindu-ne chiar in gene. „Creierul uman pare sa aiba retele specializate in producerea unor explicatii magice, in anumite ocazii“, crede profesorul de psihologie si antropologie Pascal Boyer, citat de „The New York Times“. „O superstitie este o credinta irationala ca viitorul este influentat de comportament“, explica si psihologul autohton Alex Iordan, iar autosugestia si diminuarea inconfortului psihologic sint motivele principale pentru care oamenii recurg la supranatural . El identifica chiar mai multe grade in gindirea magica, de la superstitiile comune, transmise cultural, care tin de anumite obiceiuri, la cele prezentate de persoane cu tulburari mentale, ce pot lua forma tulburarilor obsesivo-compulsive. „Superstitiosi sint oamenii anxiosi, carora le displace nesiguranta, asa ca vor sa invinga hazardul. Incercind sa alunge ghinionul, sfirsesc prin a face ritualuri relativ ciudate“, declara si psihologul Richard Wiseman, citat de „The Guardian“. Crescuti cu fantasticul Cu toate acestea, gindirea magica isi face loc printre toti indivizii, chiar si printre cei mai lucizi, sint de parere antropologii. Oamenii nu isi dau intotdeauna seama ca sint superstitiosi, dar accepta supranaturalul involuntar, pentru ca face parte din cultura umana. Ei sint crescuti in gindirea magica, o data cu aparitia in viata lor a unor personaje ca Mos Craciun sau iepurasul de Paste. Dupa spulberarea lor, aceste legende continua sa le influenteze gindirea si, mai tirziu, adolescentii le preiau din amuzament, iar asumarea lor presupune si o nota de originalitate. Un alt fel de globalizare Superstitiile nu sint numai mostenite, ci si imprumutate, iar adolescentii sint primii importatori. Ei au preluat unele mai ales din filmele hollywoodiene, cum ar fi ritualul cu mireasa care poarta ceva nou, ceva vechi, ceva albastru si ceva imprumutat. Tot imprumutate recent sint si ritualurile specifice Revelionului: fetele trebuie sa poarte lenjerie rosie pentru a avea noroc in dragoste , idee venita din Mexic, cuplurile se saruta sub visc, dupa modelul american. Mai mult decit americanii insa, asiaticii au stiut cel mai bine sa isi exporte gindirea magica. Iar daca misterele chinezesti erau la mare trecere printre occidentali, care se incredeau in spiritul lor bun, in prezent, practicile indiene le-au luat locul. „Acupunctura si medicina traditionala chinezeasca tin de inceputul anilor ’90. Ayurveda este la moda si, mai mult decit rivalul sau chinez, este la limita bizarului, mizeaza pe o astrologie veche de mii de ani“, scrie Christopher Wanjek, pe LiveScience.com. Trendurile comerciale au transformat ayurveda din medicina alternativa cu opt specializari intr-o terapie sclipicioasa, inlocuind treptat clopoteii, yingul si yangul sau testoasele budiste. De aceea, foarte putini oameni stiu ce inseamna ea cu adevarat, subliniaza doctorul Ovidiu Chis, de la Centrul Medical Ayurveda din Sibiu. Dramatism folcloric Alaturi de acestea, romanii pastreaza insa si superstitiile traditionale, cum ar fi cea ca in prima zi a anului este interzis sa speli sau sa arunci ceva din casa, cei sapte ani de ghinion care te urmeaza daca spargi o oglinda, pisicile negre care iti ies in cale cu gind rau sau numarul 13. „Ghinionul este o personificare a raului care isi anunta sosirea prin diferite semne: iepurele care traverseaza drumul, femeia iesita in cale cu galeata fara apa, se zbate ochiul. Cel mai cunoscut ghinion in Romania si, in general, pe mapamond este numarul 13“, arata etnologul Ion Ghinoiu. O alta superstitie romaneasca, cunoscuta ca una dintre cele mai intense, este deochiul. „Descintecul, inclusiv cel de deochi , nu este superstitie!“, spune insa Ghinoiu, care-i povesteste tainele: „Lungimea descintecului varia de la citeva cuvinte la zeci de versuri si se transmitea, ca orice fapt de folclor, pe cale orala. Fiind secrete, textele si tehnicile erau insusite, ca orice mestesug traditional, pe furate sau erau transmise urmasilor in mare taina, uneori inainte de moarte. de mister, favorabila psihoterapiei prin sugestie, era creata de alegerea timpului adecvat de recitat, uneori de cintat al descintecului, de arhaismul liniei melodice, de ritmul precipitat cu tonalitate joasa, de dramatismul dialogului descintatoarei cu spiritul malefic, cu boala insasi. «Blestematul» era frectionat, masat, oblojit, i se administrau leacuri vegetale proaspete, uscate sau preparate“. Miercuri, teama de boli, soareci si purici Sarbatorile sint perioada optima pentru iesirea la suprafata a gindirii magice. Taranii din Bistrita-Nasaud nu lucreaza in Saptamina Luminata din cauza superstitiilor, arata MEDIAFAX. Potrivit credintelor populare legate, Saptamina Luminata de dupa Invierea Domnului incepe luni si se incheie cu Duminica Tomii, iar crestinii ortodocsi cred ca cerul este deschis pina la Ispas ( ), iar cine moare in aceasta perioada merge in Rai. In Lunea alba, nimeni nu lucreaza pentru ca nici un calator sa nu se rataceasca, dar si pentru apararea de boli si tot atunci se dezleaga spalatul rufelor ca sa fie albe, arata etnologii Centrului Judetean pentru Cultura Bistrita-Nasaud. Credintele populare legate de Saptamina Luminata mai spun ca miercurea se lucreaza la cimp, dar femeile nu fac nimic in casa de teama bolilor, a soarecilor si a puricilor. Joia dupa Paste este cunoscuta drept „Joia nemaipomenita, necurata, domneasca sau verde“ in care nu se lucreaza pentru protectia sanatatii, a casei si a recoltei, iar „Vinerea scumpa sau Izvorul Tamaduirii“ se tine pentru mintuirea sufletelor, apararea de boli si belsug. Magie multa in competitii Sportivii sint celebritatile cu cele mai multe superstitii. Jucatorul de golf Tiger Woods poarta un tricou rosu in ultima zi a competitiilor, iar tenismanul Andy Roddick obisnuieste sa manince la acelasi restaurant pe parcursul unui turneu. Jucatoarea elvetiana Martina Hingis se fereste sa calce pe liniile de margine ale terenului de tenis in timpul unui meci. Baschetbalistul Michael Jordan credea ca boxerii albastri cu sigla Universitatii North Carolina, pe care o absolvise, ii purtau noroc in timpul meciurilor. Suporterii sint atinsi si ei de gindirea magica, fiind convinsi ca succesul echipei favorite depinde si de concentrarea lor.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea