Datele meteorologice recente confirma ca luna iunie s-a incheiat cu un record ingrijorator: o abatere pozitiva de 2,5 °C fata de media istorica. Iar ritmul de crestere anuala de aproximativ 1 °C accentueaza ingrijorarea cu privire la evolutia verilor urmatoare.
„ Este greu sa spunem care va fi varful din perspectiva unei temperaturi maxime pana la finalul verii. Foarte important este numarul zilelor in care vorbim de temperaturi peste 35 °C sau de nopti tropicale, cu minime mai mari de 20 °C, astfel incat disconfortul termic sa fie unul accentuat si de lunga durata. Vorbim de o luna iulie, asa cum arata informatiile la acest moment, cu o probabilitate destul de ridicata de a fi mai calda decat in mod obisnuit. Asta dupa ce luna iunie a fost cea mai calda si cea mai secetoasa din istoria masuratorilor, cu 2,5 °C mai calda ca in anul 2024. ” – Elena Mateescu, director ANM.
Romania se topeste: cat de repede ajungem la 45 °C la umbra
Daca aceasta tendinta se pastreaza, Capitala ar putea atinge valori de pana la 41,6 °C in vara actuala. Iar in doar patru ani, termometrul ar putea urca la 45,6 °C, chiar si la umbra – un scenariu care pare desprins din filme distopice, dar care se contureaza tot mai realist in studiile climatologilor.
„Trebuie sa abordam adaptarea la schimbarile climatice in toate sectoarele economice, cele 13 domenii prevazute in Strategia Nationala pentru Schimbari Climatice si in Planul National de Adaptare 2025–2030 (cu extindere pana in 2050). Proiectul e coordonat de Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor. Agentia Nationala de Meteorologie a fundamentat masurile de adaptare pe date stiintifice istorice si viitoare, analizand tendintele temperaturilor, cantitatilor de precipitatii si frecventa fenomenelor meteorologice extreme la nivelul fiecarei unitati administrativ teritoriale”, declara Elena Mateescu.
Sudul tarii, in pericol de desertificare. Ce masuri se iau
Analizele climatice incluse in Strategia Nationala privind Adaptarea la Schimbarile Climatice (SNASC) si Planul National de Actiune (PNASC) arata clar: temperaturile vor continua sa creasca, precipitatiile se vor reduce, iar fenomenele extreme se vor inmulti. Zonele sudice si sud-estice sunt cele mai vulnerabile, existand riscul aparitiei unor areale similare cu deserturile.
Scenariile climatice acopera perioada 1961–2020 si proiecteaza evolutii pana in 2030 si 2050. Concluziile sunt clare: Romania se confrunta cu un viitor climatic dificil, in care seceta, incendiile, furtunile violente si inundatiile vor deveni tot mai frecvente.
Strategia de adaptare: centre de monitorizare, alerte pentru canicula si reimpaduriri
Planul propus de stat prevede:
- crearea Centrului National de Monitorizare Climatica
- dezvoltarea platformei Ro ADAPT, care va centraliza date meteo esentiale
- integrarea adaptarii climatice in toate politicile publice
In sectorul sanatatii, se are in vedere implementarea unui sistem de alerta timpurie pentru valuri de caldura, modernizarea spitalelor si protejarea persoanelor vulnerabile.
In agricultura, accentul cade pe promovarea culturilor rezistente la seceta si modernizarea irigatiilor, in timp ce in silvicultura, autoritatile planifica reimpaduriri cu specii adaptate noilor conditii, reorganizarea padurilor afectate si crearea de zone tampon.
In zonele urbane, solutiile se concentreaza pe combaterea efectului de „insula de caldura”, prin crearea de spatii verzi, acoperisuri vegetale si infrastructura ecologica.
Romania si angajamentele internationale
Strategia prevede si alinierea legislatiei romanesti la Pactul Ecologic European si Acordul de la Paris. De asemenea, se va crea un mecanism clar de coordonare intre autoritatile locale si centrale pentru implementarea tuturor masurilor.
Temperaturile de 45 °C la umbra nu mai sunt doar o teorie stiintifica, ci o realitate care bate la usa. Iar daca statul nu accelereaza implementarea masurilor propuse, disconfortul termic de azi ar putea deveni doar inceputul unui dezastru climatic de proportii.
