Social

Romania isi retrage exportul de dansatoare si neveste din Liban

Aproape 300 de romani au ajuns luni noapte din inima razboiului din Liban in bratele rudelor de pe Otopeni. Copii care-si tineau mamele singure in brate de parca le-ar fi fost teama sa nu se evapore, fiice de mult plecate, nepoti necunoscuti, gineri libanezi si dansatoare care-si aparau fata de camerele de filmat cu o punga, singurul lor bagaj, si-au gasit salvarea in Romania la capatul unui drum de peste 17 ore. Dansatoare sub gloante Luni noapte, pe Aeroportul ,,Henri Coanda’’, unde trebuiau sa aterizeze de la Aleppo cele trei avioane cu romani refugiati din Liban, Mariana Vasilescu izbucnea in lacrimi de cite ori vreun prieten o suna sa o intrebe daca a sosit fiica ei: „Simbata trecuta s-a dus la Tripoli, ca avea contract ca dansatoare, si a si inceput razboiul. A mai dansat in Japonia, Italia, Spania, Cipru, s-a distrat, a vazut lumea, dar nu i s-a intimplat asta“, spune mama care ne arata mesajul pe care i l-a trimis fiica inainte sa plece din Liban: „Maicuta mea, sintem in ploaie de gloante, dar ajungem noi acasa“. „Pastrez toate mesajele, sa i le arat, ca sa se lecuiasca de plecari in locuri de-astea“, isi promitea Mariana Vasilescu, inainte sa o vada, bine sanatoasa, la aeroport. Barul, adapost de bombe Georgiana, verisoara lui Stefan Nichifor, a fost si ea dansatoare in Liban pina la razboi: „Patronul ei, un ucrainean, a facut o lista cu toate romancele de la el si le-a trimis in tara. Pe romancele care au vrut sa ramina le-a pus sa dea declaratie pe propria raspundere. Cind au inceput bombele le-a adus sa doarma in bar, ca era la subsol“, a aflat la telefon Stefan, pe care, desi a tot vorbit cu vara-sa la telefon, nu l-a lasat inima sa-i spuna ca tatal ei a murit cu doar trei saptamini in urma. „Nu mai au nici haine“ „Fiica si ginerele meu stau in Beirut, chiar linga aeroport. Bombele au cazut pe blocul lor, iar ei au fugit in picioarele goale, cu actele in mina si cu fetita de 3 ani si patru luni in brate. Am venit de la Bacau cu un geamantan cu haine, ca nu mai au nimic. Inainte nu voiau sa se mute in Romania, spuneau ca tot rostul lor e acolo“, povesteste Cristina Pantazi, cu ochii in lacrimi si coafura inalta si bogata, de parca ar fi o soprana intr-o opera cu arii triste, dar cu final fericit. „Am vazut la televizor geamurile sparte de la spitalul unde s-a nascut nepotica mea, podul din apropierea casei fiicei mele distrus, dar o sa fie bine, sigur“, era ea azi-noapte imuna la intirzierile avioanelor. Basescu a fost discret Irakianul Eyad Amer, neam cu ginerele doamnei Pantazi, sta din ’90 in Romania, e insurat cu o libaneza si se declara antiamerican convins si fan al lui Basescu: „Il apreciez foarte mult, uitati si ce a facut acum, cu refugiatii din Liban. El le face americanilor pe plac doar de forma. Oricum, nu el a dus trupele romanesti in Irak, ci Nastase“. Cind aterizase cel de-al doilea avion, cu rudele lui in el, Basescu tocmai trecea pe la aeroport, cit sa traga un ochi si sa se asigure ca totul e in ordine. Putini au apucat sa-l vada si, spre deosebire de imbratisarile patimase din momentul revenirii rapitilor din Irak, Basescu n-a stat de data asta de vorba nici cu ziaristii, nici cu refugiatii. Blocul facut faina „Cinci bombe au cazut pe blocul nostru, noi eram inauntru si am fugit dezbracati. Aveam casa linga o statie de butan, au vrut s-o bombardeze si au gresit tinta. Copilul meu e invelit intr-o patura pe care i-au dat-o soldatii, sotul meu e in haine militare, ca nu mai avea haine pe el“, spunea ca intr-o transa Alinda Pantazi. „Cind a cazut blocul am vazut in urma faina, nu pietre“, zicea tremurind si barbatul ei libanez, care le e recunoscator autoritatilor romane ca l-au adus in tara asa cum era, fara cetatenie romana si fara pasaport valabil. „Nu mai vreau artificii de « Happy Birthday »!“ Sotul Renatei Farhat, stabilita de opt ani in Liban, nici n-a vrut sa auda cind a inceput razboiul ca ea sa vina in Romania: „Cind a inceput sa-i tremure asta mica de 6 ani in brate si sa plinga ca nu mai vrea artificii de «Happy Birthday!», ca noi ii spuseseram ca bombele erau artificii de «Happy Birthday!», ne-a zis sa ne ducem. Cind am plecat erau oameni care dormeau in casa scarii. M-am simtit groaznic: eu fugeam, iar ei erau condamnati“. Vrea sa se intoarca in Liban: crede ca e o tara superba, iar Hezbollahul un fel de organizatie umanitara care ii ajuta pe saraci sa mearga la doctor si sa faca scoli si specializari. Fata cea mare a facut depresie Mihaela, fugita si ea din Beirut impreuna cu cei doi copii, parea ratacita la aeroport: n-o astepta nimeni si trebuia sa ajunga la parintii ei din Tirgu-Mures: „Sotul mi-a zis sa plec, ca el a crescut pe vremea razboiului si nu vrea sa se intimple la fel cu copiii nostri. Fata cea mare a facut o depresie, e trista de o saptamina. El nu a putut sa vina cu noi ca are o functie importanta la Universitatea Americana din Beirut, care inca nu s-a inchis. Nu cred ca e bine sa ne mai intoarcem: in curind or sa apara fel de fel de traficanti de arme“, e hotarita ea sa nu-si chinuiasca copiii in Liban. O refugiata tine sa linisteasca rudele romanilor ramasi in mijlocul razboiului. „Nu cred ca romanii sint in pericol, ca israelienii bombardeaza doar cartierele unde sint teroristi.“ Au fugit de razboi cu taxiul Florinela Lipianu s-a dus impreuna cu fiica si ginerele libanez la Beirut in vacanta, ca ginerele era cavaler de onoare la o nunta: „Am fugit la Damasc pe cont propriu cu un taxi pe care am dat 200 de euro. De la Damasc am vrut sa luam un avion, dar nu erau zboruri. Luni, la ora 10.40, am aflat de la ambasada ca pleaca avioane cu romani de la Aleppo si ca la ora 15.00 trebuie sa fim la aeroport. Am luat un taxi de la Damasc si am fost acolo“, isi povesteste Florinela Lipianu aventura din care regreta ca a ramas cu spaima de zgomote. Intirzieri de peste trei ore 283 de romani si rezidenti au fost dusi luni cu autocarele de la Beirut la Aleppo in Siria, iar apoi imbarcati in trei avioane Tarom si adusi in tara. Avioanele trebuiau sa ajunga pe Otopeni la orele 22.30, 23.00 si 2.00, dar au aterizat cu intirzieri si de peste trei ore, fiindca avioanele au trebuit sa astepte eliberarea culoarelor de zbor. In cele trei avioane s-au aflat 107 copii, 136 femei si 40 de barbati, printre care familiile personalului Ambasadei Romane din Beirut. A asteptat alta familie Singura care a ramas cu inima frinta la aeroport a fost Aneta Chilianu, care credea ca fiica ei se afla intr-unul din cele trei avioane, dar n-a fost sa fie asa: „Fiica mea nu mi-a mai raspuns nici la mobil, nici la fix. Am sunat la ambasada din Beirut si numele sotului si al copiilor erau pe lista de pasageri, dar prenumele femeii din familie era altul. Totusi eu eram sigura ca ei sint. Vreau sa-mi spuna cineva ca sint in viata. La ambasada de la Beirut nu raspunde acum nimeni si am auzit ca sint 230 de civili morti“, plinge Aneta, care marti n-a putut vorbi cu nimeni de la ambasada. Al doilea val de refugiati romani a parasit Libanul Un al doilea grup de aproximativ 200 de cetateni romani si de rezidenti in Romania a fost evacuat, in dimineata zilei de ieri, din Liban, cu patru autocare. Grupul recent evacuat urma sa fie preluat cu doua avioane din Siria, urmind sa ajunga in cursul serii la Bucuresti. Cetatenii romani si rezidentii care au cerut Ambasadei Romaniei sa fie repatriati si nu au putut fi evacuati in cursul zilei de luni au fost contactati telefonic luni seara de personalul ambasadei, care le-a cerut sa se prezinte la sediul misiunii diplomatice romane marti dimineata, la ora 6.00. Grupul, imbarcat in autocare, a plecat din Beirut la ora 8.30 spre Siria si a trecut cu greu, din cauza aglomeratiei, granita libanezo-siriana. Din cauza aglomeratiei, si formalitatile de obtinere a vizei de tranzit au durat mai mult timp. Cu totii urmau sa se imbarce pe Aeroportul Aleppo. Grupul urma sa fie imbarcat, cu destinatia Otopeni, in doua avioane. Primul urma sa ajunga in tara la ora 2.00. Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu, a declarat marti ca MAE s-a comportat admirabil in gestionarea situatiei cetatenilor romani ramasi in Liban si ca mutarea centrului de coordonare a crizei la Palatul Cotroceni „nu trebuie interpretata decit ca o modalitate foarte eficace de a pune lucrurile la punct“.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Expertul Acasa.ro, Simona Gabriela Buzatu: Branding - Cum sa eviti vecinii nepotriviti

Experti It

Expertul Acasa.ro, Simona Gabriela Buzatu, multimedia designer si specialist de marketing online

Experti It

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte: 8 functii ignorate ale smartphone-ului care iti imbunatatesc considerabil viata

Experti It

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte: Tendinte ale tehnologiei in 2014

Experti It

Top

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte: SteamOS poate fi descarcat incepand de astazi

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte, specialist IT&C

Pune o intrebare